GeografieBAC
ClimăSubiectul III

Amplitudinea termică

Diferența dintre luna cea mai caldă și luna cea mai rece. O scădere simplă, în care semnul minus al iernii este singura sursă reală de greșeli.

Formula

A = t_max − t_min
[°C]
A
amplitudinea termică
t_max
temperatura maximă (luna cea mai caldă)
t_min
temperatura minimă (luna cea mai rece)

De unde vine formula

Amplitudinea măsoară cât de mult variază temperatura într-un an. Pe o climogramă citești vârful curbei de temperatură și punctul cel mai de jos, apoi le scazi.

Valoarea obținută spune ce tip de climă ai în față: amplitudini mici (sub 15 °C) indică influență oceanică, moderatoare; amplitudini mari (peste 25 °C) indică o climă continentală, cu ierni reci și veri calde. De aceea cerința continuă adesea cu „precizați tipul de climă”.

Exemple rezolvate

În ordine crescătoare de dificultate. Al doilea și al treilea cer pași în plus — transformări de unități sau întoarcerea formulei ca să afli un alt termen.

Exemplul 1

Pe o climogramă, luna iulie are +22 °C, iar luna ianuarie −3 °C. Calculează amplitudinea termică anuală.

Calcul

  1. A = t_max − t_min
  2. A = 22 − (−3)
  3. A = 22 + 3

Rezultat

A = 25 °C

Exemplul 2

Pe o climogramă, iulie are +20 °C și ianuarie −5 °C. Calculează amplitudinea termică anuală și precizează tipul de climă.

Calcul

  1. A = t_max − t_min
  2. A = 20 − (−5) = 20 + 5 = 25 °C
  3. Amplitudine de 25 °C: climă temperat-continentală

Rezultat

A = 25 °C, climă temperat-continentală

Exemplul 3

Două stații: A are iulie +17 °C și ianuarie +6 °C, B are iulie +23 °C și ianuarie −4 °C. Care are influență oceanică?

Calcul

  1. A_A = 17 − 6 = 11 °C
  2. A_B = 23 − (−4) = 27 °C
  3. Amplitudinea mai mică indică influența oceanică

Rezultat

Stația A, cu amplitudine de 11 °C, are influență oceanică

Cum sună cerința la examen

  • „Calculați amplitudinea termică anuală, pe baza datelor din climogramă.”
  • „Precizați tipul de climă, justificând răspunsul prin valoarea amplitudinii termice.”

Capcanele care costă puncte

Atenție la valorile negative: scăderea unui număr negativ înseamnă adunare. 22 − (−3) = 25, nu 19.

  • Scăderea unui număr negativ este o adunare: 22 − (−3) = 25, nu 19. Aici se pierde cel mai des punctul.
  • Amplitudinea este întotdeauna pozitivă. Un rezultat negativ înseamnă că ai inversat termenii.
  • Citește valorile de pe axa temperaturii, nu de pe cea a precipitațiilor — pe climogramă sunt două axe verticale.

Exersează cu numere noi

Citind o rezolvare pare simplu. Antrenorul generează date noi la fiecare rundă și verifică rezultatul instant.