GeografieBAC

Formule Geografie BAC — Subiectul III

Toate formulele cerute la analiza de grafice și date statistice de la Subiectul al III-lea, fiecare cu un exemplu rezolvat pas cu pas și capcana cea mai frecventă. Gratuit, fără cont.

Populație

Densitatea populației

D =P (populația)S (suprafața)[locuitori/km²]
D
— densitatea populației (loc./km²)
P
— numărul de locuitori
S
— suprafața, în km²

Exemplu rezolvat

Un județ are 500 000 de locuitori pe o suprafață de 5 000 km². Calculează densitatea populației.

  1. D = P / S
  2. D = 500 000 / 5 000

D = 100 loc./km²

Capcană: Suprafața trebuie să fie în km². Dacă în grafic apare în alte unități (ha, m²), transform-o întâi în km².

Rata natalității

Rn =N (născuți-vii)P (populația)× 1000[‰ (la mie)]
Rn
— rata natalității (‰)
N
— numărul de născuți-vii într-un an
P
— populația totală

Exemplu rezolvat

Într-un an s-au născut 9 000 de copii într-o populație de 900 000 de locuitori. Calculează rata natalității.

  1. Rn = (N / P) × 1000
  2. Rn = (9 000 / 900 000) × 1000

Rn = 10‰

Capcană: Rezultatul se exprimă la mie (‰), nu la sută. De aceea înmulțești cu 1000, nu cu 100.

Rata mortalității

Rm =M (decedați)P (populația)× 1000[‰ (la mie)]
Rm
— rata mortalității (‰)
M
— numărul de decese într-un an
P
— populația totală

Exemplu rezolvat

Într-un an au decedat 12 000 de persoane dintr-o populație de 900 000 de locuitori. Calculează rata mortalității.

  1. Rm = (M / P) × 1000
  2. Rm = (12 000 / 900 000) × 1000

Rm ≈ 13,3‰

Capcană: Aceeași formulă ca la natalitate, dar cu numărul de decese. Rotunjește cu o zecimală, ca în baremul oficial.

Bilanțul natural (sporul natural)

Bn = N − M[persoane (absolut) sau ‰ (rată)]
Bn
— bilanțul natural (sporul natural)
N
— numărul de născuți-vii
M
— numărul de decese

Exemplu rezolvat

Folosind datele de mai sus (N = 9 000, M = 12 000, P = 900 000), calculează bilanțul natural absolut și rata bilanțului natural.

  1. Bn (absolut) = N − M = 9 000 − 12 000 = −3 000 persoane
  2. Rata Bn = Rn − Rm = 10‰ − 13,3‰

Bn = −3 000 persoane; rata = −3,3‰ (bilanț natural negativ)

Capcană: Dacă M > N, bilanțul este negativ — populația scade pe cale naturală. Nu uita semnul minus.

Bilanțul (soldul) migratoriu

Bm = I − E[persoane]
Bm
— bilanțul migratoriu (soldul migrator)
I
— numărul de imigranți (sosiți)
E
— numărul de emigranți (plecați)

Exemplu rezolvat

Într-un an au sosit 5 000 de persoane și au plecat 8 000. Calculează bilanțul migratoriu.

  1. Bm = I − E
  2. Bm = 5 000 − 8 000

Bm = −3 000 persoane (bilanț migratoriu negativ)

Capcană: Imigrant = vine ÎN țară; emigrant = pleacă DIN țară. Le confunzi ușor la examen.

Rata de creștere a populației

r =P₂ − P₁P₁× 100[%]
r
— rata de creștere (%)
P₁
— populația în anul inițial
P₂
— populația în anul final

Exemplu rezolvat

Populația a crescut de la 800 000 (anul 2010) la 840 000 de locuitori (anul 2020). Cu cât a crescut procentual?

  1. r = ((P₂ − P₁) / P₁) × 100
  2. r = ((840 000 − 800 000) / 800 000) × 100
  3. r = (40 000 / 800 000) × 100

r = 5%

Capcană: Aici se înmulțește cu 100 (rezultat procentual), spre deosebire de natalitate/mortalitate unde se înmulțește cu 1000.

Gradul de urbanizare

Gu =Pu (populația urbană)P (populația totală)× 100[%]
Gu
— gradul de urbanizare (%)
Pu
— populația urbană
P
— populația totală

Exemplu rezolvat

Dintr-o populație de 1 000 000 de locuitori, 600 000 trăiesc în orașe. Calculează gradul de urbanizare.

  1. Gu = (Pu / P) × 100
  2. Gu = (600 000 / 1 000 000) × 100

Gu = 60%

Capcană: Populația rurală = populația totală − populația urbană. Restul până la 100% reprezintă ponderea rurală.

Climă

Amplitudinea termică

A = t_max − t_min[°C]
A
— amplitudinea termică
t_max
— temperatura maximă (luna cea mai caldă)
t_min
— temperatura minimă (luna cea mai rece)

Exemplu rezolvat

Pe o climogramă, luna iulie are +22 °C, iar luna ianuarie −3 °C. Calculează amplitudinea termică anuală.

  1. A = t_max − t_min
  2. A = 22 − (−3)
  3. A = 22 + 3

A = 25 °C

Capcană: Atenție la valorile negative: scăderea unui număr negativ înseamnă adunare. 22 − (−3) = 25, nu 19.

Gradientul termic vertical (etajarea temperaturii)

Δt = (Δh / 100) × 0,6[°C]
Δt
— variația temperaturii cu altitudinea
Δh
— diferența de altitudine, în metri
0,6
— scăderea medie a temperaturii la fiecare 100 m

Exemplu rezolvat

La 200 m altitudine temperatura este de 18 °C. Ce temperatură este la 1 700 m, în aceeași zi?

  1. Δh = 1 700 − 200 = 1 500 m
  2. Δt = (1 500 / 100) × 0,6 = 9 °C
  3. t = 18 − 9 (temperatura scade cu altitudinea)

t = 9 °C la 1 700 m

Capcană: Temperatura SCADE cu altitudinea, deci scădere din valoarea de la bază. Dacă cobori, aduni.

Hidrografie

Debitul unui râu

Q = S × v[m³/s]
Q
— debitul (volumul de apă scurs într-o secundă)
S
— suprafața secțiunii de scurgere, în m²
v
— viteza apei, în m/s

Exemplu rezolvat

Un râu are secțiunea de scurgere de 50 m² și viteza apei de 2 m/s. Calculează debitul.

  1. Q = S × v
  2. Q = 50 × 2

Q = 100 m³/s

Capcană: Debitul se măsoară în m³/s. Verifică să ai metri și secunde, nu km sau ore.

Hărți

Scara hărții → distanța reală

D_reală = d_hartă × numitorul scării
D_reală
— distanța din teren
d_hartă
— distanța măsurată pe hartă (cm)
numitorul scării
— de câte ori e micșorată harta (ex. 200 000)

Exemplu rezolvat

Pe o hartă la scara 1:200 000, două orașe sunt la 5 cm distanță. Cât e distanța reală?

  1. D = 5 cm × 200 000 = 1 000 000 cm
  2. 1 000 000 cm = 10 000 m = 10 km

Distanța reală = 10 km

Capcană: Rezultatul iese în centimetri. Transformă: 100 000 cm = 1 km (împarte la 100 000).

Ora pe glob (fusuri orare)

Δore = Δlongitudine / 15°
Δore
— diferența de ore între două locuri
Δlongitudine
— diferența de longitudine, în grade
15°
— un fus orar = 15° = 1 oră

Exemplu rezolvat

La Greenwich (0°) este ora 12:00. Ce oră este la 30° longitudine estică?

  1. Δore = 30° / 15° = 2 ore
  2. Spre est se ADUNĂ: 12:00 + 2 ore

Ora 14:00 la 30° E

Capcană: Spre est aduni ore, spre vest scazi. Un fus orar = 15° de longitudine = 1 oră.

Relief

Panta (declivitatea) terenului

p =Δh (diferența de nivel)D (distanța orizontală)× 100[%]
p
— panta (declivitatea), în %
Δh
— diferența de altitudine între două puncte (m)
D
— distanța orizontală dintre puncte (m)

Exemplu rezolvat

Între două puncte există o diferență de nivel de 200 m pe o distanță orizontală de 4 000 m. Calculează panta.

  1. p = (Δh / D) × 100
  2. p = (200 / 4 000) × 100

p = 5%

Capcană: Δh și D trebuie să fie în aceeași unitate (ambele în metri) înainte de împărțire.

Exersează cu subiecte rezolvate

Vezi cum se aplică formulele într-un subiect complet la subiecte BAC Geografie rezolvate, dă o simulare notată sau verifică-te cu grile în stil BAC.