Hărțile de la BAC Geografie
Ce conțin exact cele două hărți de la examen, ce se cere pe fiecare și de unde exersezi — pe ecran, cu corectare instantanee, sau pe hârtie, pe o hartă mută de printat.
Ce conțin cele două hărți de la examen
Două treimi din punctajul probei — 60 din 90 de puncte — se joacă pe hartă. Subiectul I lucrează pe harta Europei, Subiectul al II-lea pe harta României, iar amândouă folosesc același format: contururile sunt desenate, dar nicio denumire nu este scrisă. Vezi un număr sau o literă și trebuie să știi ce este acolo.
- Harta Europei (Subiectul I): 15 orașe-capitală numerotate 1–15 și 10 state numerotate 16–25. Cerințele cer numirea lor și asocieri cu relieful, clima, hidrografia sau resursele.
- Harta României (Subiectul II): 6 orașe, 6 râuri și 8 unități sau subunități de relief. La punctul D se cere o comparație între două unități de relief.
Verifică-te
Cât din punctajul probei se obține lucrând pe hartă?
- 30 din 90 de puncte
- 60 din 90 de puncte
- 90 din 90 de puncte
Vezi răspunsul
60 din 90 de puncte — Subiectul I (30p) și Subiectul al II-lea (30p) sunt ambele construite pe hartă. Subiectul al III-lea lucrează pe grafice, tabele și caracterizări de stat.
Pe ce exersezi
Cele 12 hărți interactive acoperă fiecare strat cerut la examen, de la județe până la peninsulele Europei. Lista completă, cu link către fiecare, este la finalul paginii — mai jos e ce merită să știi înainte de a începe.
Verifică-te
Câte unități sau subunități de relief sunt marcate pe harta României la examen?
- Șase
- Opt
- Zece
Vezi răspunsul
Opt — Opt, alături de 6 orașe și 6 râuri. Este cel mai mare grup de pe hartă, deci și cel care merită cel mai mult timp de învățare.
Hărți mute de printat
Exersarea pe hârtie funcționează diferit de cea pe ecran: scrisul de mână fixează mai bine, iar o hartă goală în față te obligă să reconstruiești din memorie, nu să recunoști dintre opțiuni.
- Harta mută a României — limitele celor 41 de județe plus conturul țării, fără nicio denumire. Bună pentru orașe, râuri și unități de relief.
- Harta mută a Europei — limitele statelor, fără denumiri. Bună pentru state, capitale și fluvii.
Verifică-te
De ce este utilă o hartă mută în plus față de exercițiul interactiv?
- Pentru că te obligă să reconstruiești din memorie, nu doar să recunoști
- Pentru că este mai rapidă de corectat
- Pentru că arată denumirile de la început
Vezi răspunsul
Pentru că te obligă să reconstruiești din memorie, nu doar să recunoști — Reproducerea din memorie este mai dificilă decât recunoașterea și, tocmai de aceea, fixează mai bine. Corectarea rămâne mai rapidă pe ecran — de aceea merită folosite împreună.
În ce ordine le înveți
Ordinea contează, pentru că fiecare strat se sprijină pe cel dinainte. Nu începe cu subunitățile de relief: fără conturul județelor nu ai unde să le pui.
- România, straturile de bază — județele, apoi reședințele, apoi râurile. Cele trei se sprijină reciproc.
- România, relieful — mai întâi cele patru mari unități, apoi subdiviziunile și grupele Carpaților.
- Europa, statele și capitalele — împreună, niciodată separat: cerințele le leagă întotdeauna.
- Europa, relieful și hidrografia — munții, peninsulele și fluviile, care apar în asocieri la Subiectul I.
Verifică-te
Cu ce este cel mai logic să începi harta României?
- Cu subunitățile de relief
- Cu județele și reședințele
- Cu lacurile și pasurile
Vezi răspunsul
Cu județele și reședințele — Județele dau cadrul în care se așază tot restul. Lacurile și pasurile sunt straturi de detaliu, utile după ce baza e fixată.
Acum exersează
Citit nu e același lucru cu știut. Verifică-te pe harta mută, în formatul de la examen.
- Exercițiu pe hartă · Unitățile de reliefÎncepe cu unitățile de relief →Cel mai greu strat al hărții României și cel mai bine punctat la Subiectul II.
- Exercițiu pe hartă · Statele EuropeiHarta statelor Europei →Baza Subiectului I, de învățat împreună cu capitalele.
- Sinteză · Relieful RomânieiCitește sinteza: relieful României →Teoria din spatele hărții: cum s-au format unitățile și ce le deosebește.