Relieful României: sinteză pentru BAC
Tot ce trebuie să știi despre unitățile de relief ale României pentru Subiectul al II-lea, cu hărți și verificări rapide după fiecare parte.
Treptele de relief
Relieful României are trei trepte majore — munți, dealuri și podișuri, câmpii — iar prima idee pe care o cere examenul este că ele ocupă suprafețe aproximativ egale: circa o treime din teritoriu fiecare. Aceasta este proporționalitatea treptelor de relief.
| Treapta | Altitudini orientative | Unități reprezentative |
|---|---|---|
| Munți | peste 800 m | Carpații Orientali, Meridionali, Occidentali |
| Dealuri și podișuri | 200–800 m | Subcarpații, Podișul Moldovei, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Dealurile de Vest |
| Câmpii | sub 200 m | Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării (cea mai joasă) |
A doua idee este dispunerea concentrică, „în amfiteatru”: Carpații formează un inel care închide în interior Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar spre exterior treptele coboară în ordine — dealuri și podișuri, apoi câmpii. Altitudinea maximă a țării este 2 544 m (Vf. Moldoveanu), iar altitudinea minimă se află în Delta Dunării, aproape de nivelul mării.
Verifică-te
Cum se repartizează suprafața României pe cele trei trepte majore de relief?
- Aproximativ o treime munți, o treime dealuri și podișuri, o treime câmpii
- Peste jumătate munți, restul dealuri și câmpii
- Aproape trei sferturi câmpii, restul munți și dealuri
Vezi răspunsul
Aproximativ o treime munți, o treime dealuri și podișuri, o treime câmpii — Proporționalitatea treptelor de relief înseamnă suprafețe aproximativ egale, câte o treime. Varianta cu „peste jumătate munți” este tentantă pentru că România este percepută ca țară carpatică, dar Carpații ocupă doar în jur de o treime din teritoriu.
Verifică-te
Ce unitate de relief se află în interiorul inelului carpatic?
- Câmpia Română
- Podișul Moldovei
- Depresiunea Colinară a Transilvaniei
- Podișul Dobrogei
Vezi răspunsul
Depresiunea Colinară a Transilvaniei — Depresiunea Colinară a Transilvaniei este închisă de cele trei ramuri carpatice — de aici dispunerea concentrică. Podișul Moldovei este în exteriorul arcului, la est de Carpații Orientali și de Subcarpații Moldovei.
Carpații Orientali
Carpații Orientali se desfășoară de la granița de nord a țării până la Valea Prahovei. S-au format prin cutarea scoarței în orogeneza alpină, iar trăsătura lor definitorie este paralelismul culmilor: trei șiruri de munți orientate nord–sud, fiecare cu alt tip de rocă.
| Șirul | Roci | Exemple |
|---|---|---|
| Vestic | vulcanice | Oaș, Gutâi, Țibleș, Călimani, Gurghiu, Harghita — cel mai lung lanț vulcanic din Europa |
| Central | cristaline (dure) | Munții Rodnei, Munții Maramureșului, Munții Bistriței |
| Estic | fliș (sedimentare cutate) | Obcinele Bucovinei, Munții Ciucului, Munții Vrancei |
Altitudinea maximă este de 2 303 m, în Vârful Pietrosul Rodnei (Munții Rodnei). Gradul mare de fragmentare a lăsat loc unor depresiuni întinse — Maramureș, Dornelor, Giurgeu, Ciuc și Brașov (cea mai mare depresiune intramontană din țară) — și unor trecători folosite de drumuri și căi ferate: Prislop, Tihuța, Bicaz, Ghimeș, Oituz, Predeal.
- Relief glaciar — doar în Munții Rodnei și Munții Maramureșului, singurele masive care au depășit limita zăpezilor veșnice în cuaternar.
- Relief vulcanic — conuri și cratere păstrate în șirul vestic; în masivul Ciomatu (Harghita) se află Lacul Sfânta Ana, singurul lac format într-un crater vulcanic din România.
- Relief pe conglomerate — Munții Ceahlău, cu forme reziduale spectaculoase.
Verifică-te
Care este altitudinea maximă din Carpații Orientali?
- 2 544 m (Vf. Moldoveanu)
- 2 303 m (Vf. Pietrosul Rodnei)
- 1 849 m (Vf. Cucurbăta Mare)
Vezi răspunsul
2 303 m (Vf. Pietrosul Rodnei) — Pietrosul Rodnei (2 303 m) este maximul Orientalilor. Moldoveanu (2 544 m) este în Meridionali, iar Cucurbăta Mare (1 849 m) în Munții Apuseni.
Verifică-te
Rocile vulcanice din Carpații Orientali formează șirul de munți situat…
- în vestul ramurii
- în centrul ramurii
- în estul ramurii
Vezi răspunsul
în vestul ramurii — Lanțul vulcanic (Oaș–Gutâi–Țibleș–Călimani–Gurghiu–Harghita) este șirul vestic; centrul e cristalin, estul e fliș.
Carpații Meridionali
Se întind de la Valea Prahovei (est) până la Culoarul Timiș–Cerna (vest). Sunt cei mai înalți și cei mai masivi munți ai țării: aici se află Vf. Moldoveanu (2 544 m) și Vf. Negoiu (2 535 m), ambele în Munții Făgăraș, precum și Vf. Omu (2 505 m) în Bucegi. Sunt alcătuiți predominant din roci cristaline, cu petice de calcare și conglomerate.
| Grupa | Masive reprezentative | De reținut |
|---|---|---|
| Bucegi | Bucegi, Piatra Craiului, Leaota | Conglomerate (Bucegi) și calcare (Piatra Craiului) |
| Făgăraș | Făgăraș, Cozia, Iezer-Păpușa | Vf. Moldoveanu și Vf. Negoiu; relief glaciar tipic |
| Parâng | Parâng, Șureanu, Cindrel, Căpățânii | Cea mai extinsă grupă ca suprafață |
| Retezat-Godeanu | Retezat, Godeanu, Țarcu, Vâlcan | Numeroase lacuri glaciare în Retezat |
- Relief glaciar — cel mai bine dezvoltat din țară: circuri, văi glaciare și lacuri glaciare (Bâlea în Făgăraș, Bucura în Retezat).
- Suprafețe (platforme) de nivelare — podurile netede de la înălțime, semn al unei modelări îndelungate; explică aspectul „de platou” al culmilor.
- Relief carstic — pe calcare, în Piatra Craiului și în Munții Mehedinți.
- Depresiuni și culoare — Depresiunea Petroșani (bazin carbonifer), Depresiunea Hațegului, Culoarul Timiș–Cerna; defileele Oltului și Jiului taie ramura de la nord la sud.
Verifică-te
Carpații Meridionali sunt delimitați spre vest de:
- Valea Prahovei
- Culoarul Timiș–Cerna
- Valea Someșului
- Defileul Dunării
Vezi răspunsul
Culoarul Timiș–Cerna — Limita vestică este Culoarul Timiș–Cerna, dincolo de care încep Munții Banatului (Carpații Occidentali). Valea Prahovei este limita opusă, cea estică, față de Carpații Orientali.
Verifică-te
Relieful glaciar din Carpații Meridionali s-a format prin:
- erupții vulcanice în cuaternar
- dizolvarea calcarelor de către apă
- acțiunea ghețarilor din cuaternar, peste limita zăpezilor veșnice
Vezi răspunsul
acțiunea ghețarilor din cuaternar, peste limita zăpezilor veșnice — Circurile, văile glaciare și lacurile glaciare sunt opera ghețarilor cuaternari, în masivele care depășeau limita zăpezilor veșnice. Dizolvarea calcarelor dă relief carstic (peșteri, chei, doline) — un proces diferit, prezent tot aici, dar în Piatra Craiului și Mehedinți.
Carpații Occidentali
Se desfășoară de la Dunăre, în sud, până la Valea Someșului, în nord. Trăsătura lor definitorie este discontinuitatea: culmile sunt întrerupte de depresiuni, culoare și văi, spre deosebire de masivitatea Meridionalilor. Sunt și cei mai scunzi dintre Carpații românești — altitudinea maximă este 1 849 m, în Vf. Cucurbăta Mare (Bihor), în Munții Apuseni.
| Diviziunea | Masive | Specific |
|---|---|---|
| Munții Banatului | Semenic, Almăj, Locvei, Aninei | Relief carstic extins; sunt traversați de Dunăre prin defileu |
| Munții Poiana Ruscă | masiv unitar, între Mureș și Bistra | Zăcăminte de minereuri de fier și marmură (Ruschița) |
| Munții Apuseni | Bihor-Vlădeasa, Metaliferi, Trascău, Zarand, Codru-Moma | Cea mai înaltă și mai complexă diviziune; roci variate |
Diversitatea rocilor dă și diversitatea reliefului: pe calcare s-a format un relief carstic bogat (peșteri, chei, doline) — Peștera Urșilor și Peștera Scărișoara sunt exemplele clasice; în Munții Metaliferi apar roci vulcanice neogene, asociate cu minereuri auro-argintifere.
Verifică-te
Altitudinea maximă din Carpații Occidentali se află în:
- Munții Semenic
- Munții Poiana Ruscă
- Munții Apuseni, Vf. Cucurbăta Mare (1 849 m)
- Munții Trascău
Vezi răspunsul
Munții Apuseni, Vf. Cucurbăta Mare (1 849 m) — Vf. Cucurbăta Mare (Bihor), 1 849 m, din Munții Apuseni, este punctul cel mai înalt al ramurii. Munții Trascău fac parte tot din Apuseni, dar sunt mult mai scunzi și calcaroși; maximul aparține masivului Bihor.
Verifică-te
Care este deosebirea de structură dintre Carpații Occidentali și Carpații Meridionali?
- Occidentalii sunt discontinui, întrerupți de depresiuni și culoare, iar Meridionalii sunt masivi și compacți
- Occidentalii sunt formați exclusiv din roci vulcanice, iar Meridionalii exclusiv din calcare
- Occidentalii sunt mai înalți, dar mai puțin fragmentați decât Meridionalii
Vezi răspunsul
Occidentalii sunt discontinui, întrerupți de depresiuni și culoare, iar Meridionalii sunt masivi și compacți — Discontinuitatea Occidentalilor vs. masivitatea Meridionalilor este exact deosebirea cerută la Subiectul II. Varianta cu „Occidentalii mai înalți” inversează realitatea: Occidentalii ating 1 849 m, Meridionalii peste 2 500 m.
Subcarpații, podișurile și dealurile
Subcarpații sunt o treaptă de tranziție între munte și câmpie, dispusă în exteriorul arcului carpatic, la est și la sud de Carpați. Sunt formați din roci sedimentare cutate și au o structură caracteristică de șiruri de dealuri alternând cu depresiuni. Altitudinile se încadrează, în general, între 300 și 1 000 m.
| Diviziunea | Între | De reținut |
|---|---|---|
| Subcarpații Moldovei | Valea Moldovei și Valea Trotușului | Cea mai simplă structură; sare la Târgu Ocna |
| Subcarpații Curburii | Valea Trotușului și Valea Dâmboviței | Cei mai extinși și mai complecși; petrol, sare, podgorii (Odobești, Panciu, Pietroasele) |
| Subcarpații Getici | Valea Dâmboviței și Valea Motrului | Petrol, lignit, ape minerale |
Podișurile și depresiunea din interior
- Depresiunea Colinară a Transilvaniei — singura unitate din interiorul arcului carpatic; subunitățile sunt Câmpia Transilvaniei, Podișul Târnavelor și Podișul Someșan. Resurse: gaz metan și sare.
- Podișul Moldovei — la est de Subcarpații Moldovei, cu Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei (a Jijiei) și Podișul Bârladului; altitudini reduse, în general sub 600 m.
- Podișul Getic — la sud de Subcarpații Getici; petrol și lignit (bazinul Motru–Rovinari).
- Podișul Mehedinți — mic, dar cu relief carstic pe calcare și influențe climatice submediteraneene.
- Podișul Dobrogei — în nord, Munții Măcin, munți vechi, hercinici, puternic erodați (cel mai vechi relief al țării), și Podișul Casimcei; în sud, Podișul Dobrogei de Sud, pe calcare acoperite de loess.
- Dealurile de Vest — fâșie îngustă și discontinuă între Carpații Occidentali și Câmpia de Vest, care face trecerea spre câmpie.
Verifică-te
Subcarpații Curburii sunt situați între:
- Valea Moldovei și Valea Trotușului
- Valea Trotușului și Valea Dâmboviței
- Valea Dâmboviței și Valea Motrului
Vezi răspunsul
Valea Trotușului și Valea Dâmboviței — Trotuș–Dâmbovița încadrează Subcarpații Curburii, cei mai extinși. Moldova–Trotuș delimitează Subcarpații Moldovei, iar Dâmbovița–Motru pe cei Getici.
Verifică-te
Munții Măcin se deosebesc de Carpați prin faptul că s-au format în orogeneza:
- alpină, fiind munți tineri
- hercinică, fiind munți vechi, erodați
- caledoniană, fiind munți vulcanici
Vezi răspunsul
hercinică, fiind munți vechi, erodați — Măcinul este un relief hercinic, vechi, tocit de eroziune. Carpații sunt cei alpini și tineri — de aceea sunt și mult mai înalți. Măcinul nu are origine vulcanică.
Verifică-te
Ce resursă de subsol este caracteristică Depresiunii Colinare a Transilvaniei?
- Gazul natural (gaz metan)
- Minereurile de fier
- Bauxita
- Petrolul din bazinul Motru
Vezi răspunsul
Gazul natural (gaz metan) — Gazul metan (alături de sare) este resursa emblematică a Transilvaniei. Petrolul și lignitul din bazinul Motru–Rovinari aparțin Podișului Getic, nu Transilvaniei.
Câmpiile și Delta Dunării
Câmpiile s-au format prin acumulare de sedimente — nu prin cutare — și au altitudini mici și fragmentare redusă. Este exact opusul modului de formare al Carpaților, motiv pentru care perechea munte–câmpie apare atât de des la punctul D.
| Câmpia | Poziție | Subunități și specific |
|---|---|---|
| Câmpia Română | în sudul țării, între Dunăre și Podișul Getic / Subcarpații Curburii, până la Siret | Câmpia Olteniei, Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Bărăganul; loess și cernoziomuri, cele mai fertile soluri |
| Câmpia de Vest | în vestul țării, la contactul cu Dealurile de Vest | Câmpia Someșului, Câmpia Crișurilor, Câmpia Timișului; parte din Câmpia Panonică, cu influențe oceanice |
Delta Dunării este cea mai nouă și cea mai joasă unitate de relief a României, aflată în continuă formare prin depunerea aluviunilor. Dunărea se desparte în trei brațe: Chilia (cel mai lung și cu cel mai mare debit), Sulina (cel mai scurt, amenajat pentru navigație) și Sfântu Gheorghe (cel mai sudic). Relieful pozitiv este dat de grinduri — Letea și Caraorman sunt cele mai cunoscute.
Verifică-te
Care este unitatea de relief cu cea mai mică altitudine din România?
- Bărăganul
- Câmpia de Vest
- Delta Dunării
- Câmpia Olteniei
Vezi răspunsul
Delta Dunării — Delta Dunării este aproape la nivelul mării și este totodată cea mai nouă unitate de relief. Bărăganul este într-adevăr o câmpie joasă, dar altitudinile lui sunt de zeci de metri, mult peste cele ale Deltei.
Verifică-te
Care braț al Dunării este amenajat pentru navigație maritimă?
- Chilia
- Sulina
- Sfântu Gheorghe
Vezi răspunsul
Sulina — Sulina, brațul cel mai scurt, a fost rectificat și dragat pentru navigație. Chilia este cel mai lung și transportă cel mai mare debit, dar nu este brațul navigabil amenajat.
Verifică-te
Cernoziomurile, cele mai fertile soluri ale țării, sunt caracteristice unor unități precum:
- Bărăganul și Dobrogea de Sud
- Munții Apuseni și Poiana Ruscă
- Obcinele Bucovinei și Depresiunea Maramureșului
Vezi răspunsul
Bărăganul și Dobrogea de Sud — Cernoziomurile se formează sub stepă, pe loess — de aceea apar în Bărăgan și în Dobrogea de Sud. În zonele montane, sub păduri, solurile sunt brune și podzolice, sărace, nu cernoziomuri.
Fixează ce ai învățat
Localizează pe harta interactivă toate unitățile despre care tocmai ai citit — exact ca la Subiectul al II-lea.
Ai răspuns la 0 din 14 verificări.
Fixează pe hartă: Unitățile de relief →Continuă cu Hidrografia României sau Clima României.