Hidrografia României: sinteză pentru BAC

Dunărea

Dunărea este axa întregii rețele hidrografice a României: aproape toate râurile interioare ajung, direct sau prin alte râuri, în fluviu. Izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă. Intră în țară la Baziaș și o părăsește prin Deltă, după ce străbate sudul și estul României.

Sectoarele Dunării pe teritoriul României

• Defileul Dunării (Baziaș – Drobeta-Turnu Severin): cel mai lung defileu al unui fluviu din Europa; aici s-a construit hidrocentrala Porțile de Fier I, în comun cu Serbia.
• Lunca Dunării (Drobeta-Turnu Severin – Călărași): fluviul curge la contactul dintre Câmpia Română și Podișul Prebalcanic, cu luncă largă pe malul românesc și mal abrupt pe cel bulgăresc.
• Bălțile Dunării (Călărași – Brăila): fluviul se desparte în brațe și închide Balta Ialomiței și Balta Brăilei (Insula Mare a Brăilei), astăzi în mare parte îndiguite și cultivate.
• Dunărea maritimă (Brăila – Marea Neagră): accesibilă navelor maritime, de aceea Brăila, Galați și Tulcea sunt porturi maritime, deși se află în interiorul țării.

Importanța fluviului este multiplă: navigație (face parte din culoarul Rhin–Main–Dunăre, iar Canalul Dunăre–Marea Neagră scurtează drumul spre Constanța), hidroenergie (Porțile de Fier I și II), alimentare cu apă, irigații, pescuit și turism.

Grupele de râuri

Râurile României sunt grupate după direcția în care se scurg de pe cumpăna de ape carpatică. Toate ajung în final în Dunăre, dar unele o fac abia după ce părăsesc țara.

Câteva repere pe care examinatorii le folosesc constant: Mureșul este cel mai lung râu interior, Siretul are cel mai mare debit dintre râurile interioare, iar Oltul este singurul râu care traversează întregul lanț carpatic: izvorăște în Carpații Orientali și taie Meridionalii prin defileul Turnu Roșu–Cozia. (Jiul străbate și el Meridionalii, prin Defileul Jiului, dar izvorăște tot din munți.) Pe latura dobrogeană există și o grupă mică de râuri scurte (Casimcea, Taița, Telița), care se varsă în complexul lagunar Razim-Sinoie.

Râuri și orașe

Asocierea râu–oraș apare la grile aproape la fel de des ca localizarea pe hartă. Merită învățată ca listă, pentru că întrebările folosesc mereu aceleași perechi.

• Someșul Mic — Cluj-Napoca; Someșul — Dej, Satu Mare.
• Crișul Repede — Oradea.
• Mureșul — Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva, Arad.
• Bega — Timișoara.
• Bârzava — Reșița; Timișul — Lugoj.
• Jiul — Târgu Jiu și Craiova.
• Oltul — Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Râmnicu Vâlcea, Slatina.
• Argeșul — Pitești; Dâmbovița — București.
• Ialomița — Târgoviște, Slobozia.
• Bistrița — Piatra Neamț și Bacău (aproape de vărsarea în Siret).
• Suceava — Suceava; Buzăul — Buzău.
• Dunărea — Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Călărași, Brăila, Galați, Tulcea.

Lacurile

Lacurile se clasifică după modul de formare a cuvetei — exact clasificarea cerută la examen. Pentru fiecare lac reține două lucruri: tipul genetic și unitatea de relief în care se află.

• Lacuri glaciare, în circurile din Carpații Meridionali și din Munții Rodnei: Bâlea (Făgăraș), Bucura (Retezat, cel mai întins lac glaciar din țară), Iezerul din Munții Rodnei.
• Lac vulcanic: Sfânta Ana, în craterul Masivului Ciomatu — singurul lac din România instalat într-un crater vulcanic.
• Lac de baraj natural: Lacul Roșu, format prin prăbușirea unui versant care a barat valea, în Munții Hășmaș.
• Lacuri sărate, în masive de sare — Lacul Ursu (Sovata), Ocna Sibiului — sau în crovuri de câmpie: Amara, Lacu Sărat (lângă Brăila).
• Limane: Techirghiol și Mangalia pe litoral, Snagov și Căldărușani în Câmpia Vlăsiei, Oltina în Dobrogea de Sud — văi barate la gură de aluviuni sau de cordoane litorale.
• Lagune: Razim și Sinoie (foste golfuri marine închise de cordoane de nisip) și Siutghiol, lângă Mamaia.
• Lacuri de acumulare (antropice): Porțile de Fier I pe Dunăre, Izvorul Muntelui (Bicaz) pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru, Stânca-Costești pe Prut.

Marea Neagră și Delta Dunării

Marea Neagră este o mare intercontinentală, legată de Marea Mediterană prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Este puțin sărată — în jur de 17‰ la suprafață, aproximativ jumătate din salinitatea oceanică — pentru că primește multă apă dulce din fluvii. Sub circa 180 m adâncime apa conține hidrogen sulfurat și este lipsită de viață, cu excepția bacteriilor. Mareele sunt nesemnificative, iar litoralul românesc se întinde de la brațul Chilia până la Vama Veche.

Delta Dunării este cea mai nouă și cea mai joasă unitate de relief a României, formată prin colmatarea unui fost golf marin. Punctul cel mai înalt este pe Grindul Letea. Este rezervație a biosferei și figurează în patrimoniul mondial UNESCO.