Cum rezolvi Subiectul III: climograme, tabele și calcule
Subiectul al III-lea nu cere memorare, ci procedură: citești un grafic sau un tabel, alegi calculul potrivit și scrii răspunsul în forma pe care o punctează baremul. Aici este procedura, pas cu pas.
Din ce e făcut Subiectul al III-lea
Al treilea subiect valorează 30 de puncte, ca și celelalte două, dar se rezolvă altfel: nu lucrezi pe hartă mută, ci pe un grafic, un tabel sau un enunț despre un stat european. Este singura parte a probei unde poți ajunge la răspuns prin raționament, chiar dacă ai uitat un detaliu.
- Analiza unui grafic — cel mai des o climogramă: temperaturi și precipitații pentru douăsprezece luni.
- Analiza unui tabel — date statistice despre populație, suprafață sau economie, urmate de un calcul.
- Caracterizarea unui stat european — poziție, vecini, relief, climă, hidrografie, populație, orașe, economie.
- Elemente despre Uniunea Europeană — anul aderării, statele dintr-un val de extindere, instituții.
Verifică-te
Cât valorează Subiectul al III-lea?
- 20 de puncte
- 30 de puncte
- 40 de puncte
Vezi răspunsul
30 de puncte — Toate cele trei subiecte valorează 30 de puncte fiecare, deci 90 în total, plus 10 din oficiu.
Cum se citește o climogramă, pas cu pas
O climogramă are două axe verticale și una orizontală. Pe orizontală sunt cele douăsprezece luni. Pe una dintre verticale, temperatura în °C, reprezentată printr-o linie. Pe cealaltă, precipitațiile în mm, reprezentate prin coloane. Prima greșeală posibilă este să citești o valoare de pe axa greșită, așa că uită-te la unități înainte de orice.
- Identifică axele — linia este temperatura (°C), coloanele sunt precipitațiile (mm).
- Găsește luna cea mai caldă și cea mai rece — vârful și minimul liniei. Notează ambele valori cu semnul lor.
- Calculează amplitudinea termică — A = t_max − t_min. Atenție la iernile cu valori negative.
- Citește regimul precipitațiilor — sunt distribuite uniform, au maxim în vară sau maxim în iarnă? Există o lună secetoasă?
- Deduce tipul de climă — din amplitudine plus regimul precipitațiilor, folosind tabelul de mai jos.
| Tip de climă | Amplitudine termică | Precipitații | Semn distinctiv |
|---|---|---|---|
| Temperat-oceanică | Mică, sub 15 °C | Bogate și uniforme tot anul | Iarna rămâne peste 0 °C — oceanul moderează |
| Temperat-continentală | Mare, peste 20–25 °C | Maxim în vară, minim iarna | Ierni cu valori negative, veri calde |
| Mediteraneeană | Moderată, 15–20 °C | Maxim iarna, vara secetoasă | Luna cea mai caldă este și cea mai uscată |
| Subpolară | Mare, dar în jurul lui 0 °C | Puține, sub 500 mm | Media anuală scăzută, multe luni sub 0 °C |
Verifică-te
Pe o climogramă, coloanele reprezintă:
- Temperatura, în °C
- Precipitațiile, în mm
- Numărul de zile însorite
Vezi răspunsul
Precipitațiile, în mm — Coloanele sunt precipitațiile, în milimetri. Temperatura este linia, în grade Celsius. Confuzia dintre cele două axe este cea mai frecventă greșeală de citire.
Verifică-te
O climogramă arată iulie cu 26 °C și 8 mm de precipitații, ianuarie cu 9 °C și 95 mm. Ce climă este?
- Temperat-continentală
- Mediteraneeană
- Temperat-oceanică
Vezi răspunsul
Mediteraneeană — Vara caldă și secetoasă, iarna blândă (peste 0 °C) și ploioasă: climă mediteraneeană. Amplitudinea de 17 °C confirmă.
Verifică-te
Luna cea mai caldă are +21 °C, cea mai rece −4 °C. Cât este amplitudinea termică anuală?
- 17 °C
- 25 °C
- −25 °C
Vezi răspunsul
25 °C — A = 21 − (−4) = 21 + 4 = 25 °C. Scăderea unui număr negativ este o adunare; 17 °C este rezultatul dacă aduni greșit semnul.
Tabele și date statistice: cum alegi calculul
Când primești un tabel, cerința nu spune „aplică formula densității”. Spune ceva de tipul „calculați câți locuitori revin pe kilometru pătrat”. Traducerea din limbajul cerinței în formulă este singura decizie reală — restul este aritmetică.
| Formularea din cerință | Formula | Unitatea răspunsului |
|---|---|---|
| „câți locuitori revin pe km²” | D = P / S | loc./km² |
| „câți copii s-au născut la mia de locuitori” | Rn = (N / P) × 1000 | ‰ |
| „diferența dintre născuți-vii și decedați” | Bn = N − M | persoane sau ‰ |
| „câți au sosit față de câți au plecat” | Bm = I − E | persoane |
| „cu cât la sută a crescut populația” | r = ((P₂ − P₁) / P₁) × 100 | % |
| „ce pondere are populația urbană” | Gu = (Pu / P) × 100 | % |
| „diferența dintre luna cea mai caldă și cea mai rece” | A = t_max − t_min | °C |
Verifică-te
Cerința spune „calculați ponderea populației urbane în populația totală”. Ce formulă aplici?
- D = P / S
- Gu = (Pu / P) × 100
- Rn = (N / P) × 1000
Vezi răspunsul
Gu = (Pu / P) × 100 — „Pondere” înseamnă procent, deci gradul de urbanizare, cu ×100. Densitatea nu are legătură cu mediul de locuire, iar natalitatea se exprimă la mie.
Verifică-te
Care dintre acești indicatori se exprimă în promile?
- Gradul de urbanizare
- Rata mortalității
- Rata de creștere a populației
Vezi răspunsul
Rata mortalității — Natalitatea, mortalitatea și bilanțul natural se exprimă la mie (‰). Gradul de urbanizare și rata de creștere se exprimă în procente (%).
Caracterizarea unui stat: unde găsești schema
Un subpunct din Subiectul al III-lea cere aproape mereu caracterizarea unui stat european. Cerința pare deschisă, dar se punctează pe elemente numite explicit, iar cel mai bun mod de a o aborda este o schemă fixă de opt rubrici, completată cu datele statului cerut.
Schema completă, cu un exemplu aplicat pe Franța, este în sinteza despre Uniunea Europeană, la secțiunea „Caracterizarea unui stat la Subiectul al III-lea”. Nu o repetăm aici: e mai util să o înveți într-un singur loc decât să o citești în două variante ușor diferite.
Verifică-te
Cerința cere poziția geografică „(poziția pe continent, două state vecine, deschiderea la mare)”. Câte puncte separate sunt în joc?
- Unul, pentru tot răspunsul
- Trei, câte unul pe element
- Depinde de lungimea răspunsului
Vezi răspunsul
Trei, câte unul pe element — Fiecare element din paranteză se punctează separat. De aceea paranteza se citește ca o listă de bifat, nu ca o sugestie.
Greșelile de formă care costă puncte
La Subiectul al III-lea se pierd puncte mai des din formă decât din necunoaștere. Calculul e corect, dar răspunsul nu e scris în forma pe care baremul o cere. Lista de mai jos acoperă aproape toate cazurile.
- Unitatea lipsește — „100” nu este același răspuns ca „100 loc./km²”. Scrie întotdeauna unitatea.
- Semnul minus lipsește — un bilanț natural negativ scris fără minus este un răspuns greșit, nu o neglijență.
- Rotunjirea diferă de cea cerută — dacă se cere o zecimală, dă o zecimală.
- Lipsesc pașii — baremul acordă frecvent punctaj intermediar pentru formulă și pentru înlocuirea datelor. Scrie formula, apoi înlocuirea, apoi rezultatul.
- Se răspunde altfel decât s-a cerut — în persoane când s-au cerut promile, sau invers.
Verifică-te
Ai calculat corect un bilanț natural de −3 200 de persoane. Cum îl scrii?
- 3 200
- −3 200 de persoane
- 3 200 ‰
Vezi răspunsul
−3 200 de persoane — Cu semnul și cu unitatea. Fără minus, răspunsul afirmă contrariul; iar promilele sunt unitatea ratei, nu a valorii absolute.
Fixează ce ai învățat
Fiecare formulă are propria pagină, cu derivare, trei exemple rezolvate și capcanele ei — plus un antrenor cu numere noi la fiecare rundă.
Ai răspuns la 0 din 8 verificări.
Exersează formulele de la Subiectul III →Continuă cu Clima României sau Populația și orașele sau Uniunea Europeană.