BAC 2021 la Geografie, rezolvat pas cu pas

Folosește harta politică a Europei de la pagina 1. Pe hartă sunt marcate state cu litere și orașe-capitală cu numere.

1. A.1

   Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu litera A.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Polonia

   Litera A marchează statul din centrul Europei cu ieșire la Marea Baltică, între Germania la vest și Belarus cu Ucraina la est. Aproape tot teritoriul lui este ocupat de Câmpia Germano-Polonă, iar munții apar doar pe granița sudică (Carpații și Sudeții).

   Reperul care exclude Germania: granița dintre cele două este pe Odra, iar capitala Germaniei este marcată separat pe hartă, cu numărul 15, la vest de conturul literei A.

2. A.2

   Precizați numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 3.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Budapesta

   Punctul 3 este capitala din interiorul Câmpiei Panonice, singura capitală europeană pe care Dunărea o taie exact în două: Buda, pe dealurile de pe malul drept, și Pesta, în câmpia de pe malul stâng.

3. B.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Madrid

   Punctul 9 este capitala din interiorul Peninsulei Iberice, pe podișul Meseta, la peste 600 m altitudine. Este singura capitală iberică fără ieșire la mare, ceea ce o deosebește imediat de Lisabona, așezată pe coasta atlantică.

4. B.2

   Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Austria

   Litera G marchează statul alungit est-vest de la sud de Germania, străbătut de Alpi în cea mai mare parte și de Dunăre în nord. Nu are ieșire la mare și are opt vecini, cei mai mulți dintre statele alpine.

   Se deosebește de Elveția, vecina lui de la vest, prin formă: Austria este mult mai alungită, iar capitala ei, Viena, este așezată pe Dunăre, la marginea estică a țării.

5. B.3

   Lituania este statul marcat, pe hartă, cu litera ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: E

   Lituania este statul baltic cel mai sudic dintre cele trei, singurul care se învecinează cu Polonia și cu regiunea rusă Kaliningrad. Pe hartă este marcată cu litera E.

6. C.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 15 se numește:

   2p
   • a. Belgrad
   • b. Berlin
   • c. Bratislava
   • d. Bruxelles
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Berlin

   Punctul 15 este capitala din mijlocul Câmpiei Germano-Polone, la vest de statul marcat cu litera A și pe râul Spree. Este Berlinul, singura dintre cele patru variante situată în plină câmpie nordică.

   Celelalte trei se elimină prin poziție: Belgradul este pe Dunăre, în Balcani; Bratislava tot pe Dunăre, la granița Austriei; Bruxelles este mult mai la vest, aproape de Marea Nordului.

7. C.2

   Portul Rotterdam se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. C
   • c. E
   • d. I
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. I

   Rotterdam este cel mai mare port al Europei, situat la vărsarea Rinului în Marea Nordului, în Țările de Jos — statul marcat cu litera I. Poziția la gura celui mai circulat fluviu al continentului explică de ce este primul port european.

   Variantele se elimină rapid: A (Polonia) are porturi la Baltica, nu la Marea Nordului; E (Lituania) are un singur port, Klaipėda; C (Norvegia) are porturi oceanice, dar niciunul la vărsarea unui fluviu mare.

8. C.3

   Munții Balcani (Stara Planina) se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. F
   • c. G
   • d. H
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. F

   Munții Balcani, numiți în bulgară Stara Planina, traversează Bulgaria de la vest la est și îi împart teritoriul în două: Câmpia Dunării la nord și Câmpia Traciei la sud. Bulgaria este marcată cu litera F.

9. C.4

   Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numește:

   2p
   • a. Albania
   • b. Bosnia și Herțegovina
   • c. Croația
   • d. Muntenegru
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. Albania

   Litera J marchează statul îngust de pe litoralul Mării Adriatice și al Mării Ionice, la sud de Muntenegru și la nord-vest de Grecia. Este Albania, cu capitala la Tirana.

   Cele trei variante greșite sunt state ex-iugoslave situate mai la nord: Croația de-a lungul Adriaticii, Bosnia și Herțegovina în interior, Muntenegru între ele și Albania.

10. C.5

    Orașul-capitală Atena este marcat, pe hartă, cu numărul:

    2p
    • a. 4
    • b. 6
    • c. 11
    • d. 12
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: b. 6

    Atena este capitala din extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice, aproape de Marea Egee — cea mai sudică dintre capitalele continentale ale Europei. Pe hartă este marcată cu 6.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului marcat, pe hartă, cu litera C.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri climatice între Franța (B) și Norvegia (C), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Statele marcate sunt Franța (B) și Norvegia (C). Amândouă sunt influențate de Atlantic, deci deosebirea nu este „ocean sau nu”, ci latitudinea. Formulează fiecare deosebire comparativ, punând față în față aceeași trăsătură.

    1. Tipul de climă: în Franța clima este temperat-oceanică în vest, de tranziție în interior și mediteraneeană în sud, în timp ce în Norvegia este temperat-oceanică pe litoralul vestic și subpolară în nordul extrem.
    2. Temperatura medie a lunii iulie: în Franța este de 18–24 °C, depășind 23 °C în sud, în timp ce în Norvegia se menține în jur de 14–16 °C pe litoral și scade sub 10 °C în nord.
    3. Precipitațiile medii anuale: în Franța sunt de 600–1 000 mm, cu un minim de 500 mm în sudul mediteranean, în timp ce în Norvegia depășesc 1 000 mm, iar pe versanții vestici ai Alpilor Scandinaviei trec de 2 000 mm.
12. E.1

    Precizați o resursă de subsol exploatată în statul marcat, pe hartă, cu litera D, precum și o industrie care o utilizează.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Petrolul extras din Marea Nordului, folosit în industria petrochimică și de rafinare

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera D este Regatul Unit. Itemul are două puncte separate: unul pentru resursă, unul pentru industria care o prelucrează. Trebuie să scrii ambele, iar cele două să se potrivească între ele.

    Resursă de subsol	Industria care o folosește
    Petrol (Marea Nordului)	petrochimie, rafinării
    Gaze naturale (Marea Nordului)	termoenergetică, chimizarea gazului
    Huilă (bazinele din Anglia și Țara Galilor)	siderurgie, termocentrale
    Minereu de fier	siderurgie

13. E.2

    Prezentați un factor natural care determină densitatea redusă a populației în statul al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 13.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Relieful vulcanic și glaciar: interiorul Islandei este un platou bazaltic înalt, acoperit de câmpuri de lavă, deșerturi de cenușă și calote glaciare (Vatnajökull, cel mai mare ghețar al Europei), teren pe care nu se poate construi și nu se poate cultiva nimic; de aceea populația se concentrează pe fâșia îngustă de litoral, iar densitatea medie a statului rămâne una dintre cele mai mici din Europa.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Capitala marcată cu 13 este Reykjavík, deci statul este Islanda. Cerința vrea un factor natural prezentat, nu numit: „relief vulcanic” singur se punctează parțial.

    Structura care aduce punctajul întreg este mereu aceeași la acest tip de item: numești factorul, arăți cum arată concret pe teren, apoi spui ce împiedică el — locuire, agricultură sau construcții.

    • Alți factori acceptați, dezvoltați: clima subpolară, cu veri scurte și răcoroase, care nu permite agricultura; vulcanismul activ și cutremurele, care fac zonele centrale periculoase; lipsa pădurilor și solurile subțiri, formate pe cenușă vulcanică.

Folosește harta României de la pagina 2. Pe hartă sunt marcate unități de relief cu litere, orașe cu numere de la 1 la 6 și râuri cu numere de la 7 la 12.

1. A.1

   Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 5.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Buzău

   Punctul 5 este orașul de la contactul dintre Subcarpații de Curbură și Câmpia Română, pe râul cu același nume. Este un vechi nod comercial, exact la ieșirea din dealuri spre câmpie.

2. A.2

   Precizați numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 12.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Bârlad

   Săgeata 12 indică râul care drenează Podișul Bârladului, în estul Moldovei, curgând de la nord spre sud, paralel cu Siretul și cu Prutul, până se varsă în Siret.

   Reperul care îl separă de Prut: Prutul este chiar pe graniță, iar Bârladul curge la vest de el, prin interiorul podișului. Numele unității de relief îl confirmă.

3. B.1

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Olt

   Săgeata 10 indică singurul râu care traversează toate treptele de relief ale României: izvorăște din Carpații Orientali (Munții Hășmaș), străbate depresiunile Ciuc și Brașov, taie Carpații Meridionali prin defileul Cozia–Turnu Roșu și trece prin Podișul Getic și Câmpia Română până la Dunăre.

   Este cel mai lung râu care curge integral pe teritoriul României (615 km) și cel pe care se află cel mai mare număr de hidrocentrale în amenajare în trepte.

4. B.2

   Influențe climatice pontice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: C

   Influențele pontice sunt cele venite dinspre Marea Neagră și se resimt doar în est, pe o fâșie îngustă din apropierea litoralului. Unitatea marcată cu litera C este Podișul Dobrogei, singura unitate din estul extrem al hărții.

   Efectele lor concrete: ierni mai blânde și veri mai puțin fierbinți decât în interiorul câmpiei, amplitudine termică mai mică, brize și precipitații reduse — sub 400 mm, cele mai mici din țară.

5. B.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Reșița

   Punctul 2 este orașul din sud-vestul țării, în Munții Banatului, singurul oraș mare marcat în interiorul zonei montane din această parte a hărții. Este reședința județului Caraș-Severin.

   Poziția are o explicație economică: Reșița s-a dezvoltat ca centru siderurgic pentru că avea în apropiere atât minereu de fier, cât și cărbune — una dintre cele mai vechi combinații industriale din Europa Centrală.

6. C.1

   Cel mai mare oraș, ca număr de locuitori, pe care îl străbate râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește:

   2p
   • a. Arad
   • b. Oradea
   • c. Satu Mare
   • d. Timișoara
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Oradea

   Săgeata 9 indică Crișul Repede, râul care iese din Munții Apuseni prin defileul de la Vadu Crișului și traversează Câmpia de Vest. Cel mai mare oraș de pe traseul lui este Oradea.

   • De ce nu celelalte: Arad este pe Mureș, Timișoara pe Bega, iar Satu Mare pe Someș. Toate patru sunt orașe din vestul țării, deci itemul verifică exact perechea râu–oraș, nu regiunea.
7. C.2

   Minereuri complexe și auro-argentifere se găsesc în subsolul unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. B
   • c. C
   • d. H
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. B

   Litera B marchează grupa nordică a Carpaților Orientali, unde vulcanismul neogen a adus la suprafață minereuri complexe (cupru, plumb, zinc) și minereuri auro-argentifere. Zona clasică de exploatare este bazinul Baia Mare, la poalele Munților Gutâi.

8. C.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:

   2p
   • a. Baia Mare
   • b. Bistrița
   • c. Cluj-Napoca
   • d. Zalău
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. Zalău

   Punctul 3 este orașul din nord-vestul Transilvaniei, în Dealurile Silvaniei, între Munții Apuseni și Podișul Someșan. Este Zalăul, reședința județului Sălaj și cel mai mic dintre cele patru orașe oferite.

   Departajarea se face pe poziție: Baia Mare este mai la nord, dincolo de dealuri; Cluj-Napoca este mai la sud-est, pe Someșul Mic; Bistrița este mult mai la est, la marginea Carpaților Orientali.

9. C.4

   Vegetație de silvostepă se găsește în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. B
   • b. D
   • c. E
   • d. G
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. G

   Litera G marchează unitatea joasă din nord-estul țării, Câmpia Moldovei (numită și Câmpia Jijiei). Precipitațiile reduse și influențele continentale fac ca vegetația naturală să fie de silvostepă — pâlcuri de pădure alternând cu suprafețe ierboase.

10. C.5

    Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8:

    2p
    • a. este afluent al Ialomiței
    • b. izvorăște din Munții Parâng
    • c. se numește Argeș
    • d. străbate orașul București
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: d. străbate orașul București

    Săgeata 8 indică Dâmbovița, râul care izvorăște din Munții Făgăraș, traversează Subcarpații și Câmpia Română și trece prin București, unde este canalizat pe tot traseul urban.

    • Varianta a este falsă: Dâmbovița este afluent al Argeșului, nu al Ialomiței.
    • Varianta b este falsă: izvorăște din Munții Făgăraș, nu din Parâng.
    • Varianta c este falsă: Argeșul este râul în care se varsă, la Budești, la sud-est de Capitală.
11. D

    Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera E și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera F.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între relieful Subcarpaților Curburii (E) și relieful Câmpiei de Vest la sud de Mureș (F), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea E sunt Subcarpații Curburii, iar F este sectorul Câmpiei de Vest de la sud de Mureș. Deosebirile trebuie formulate comparativ, fiecare frază comparând aceeași trăsătură la ambele unități.

    1. Altitudinea: în unitatea E altitudinile sunt de 400–800 m, atingând 1 001 m în Măgura Odobești, în timp ce în unitatea F rămân sub 200 m, cu valori frecvente de 100–140 m.
    2. Modul de formare: unitatea E s-a format prin cutarea și înălțarea depozitelor sedimentare de la exteriorul Carpaților, în timp ce unitatea F s-a format prin sedimentare, pe locul fostului Lac Panonic, care a fost treptat colmatat.
    3. Gradul de fragmentare: unitatea E are relief deluros, puternic fragmentat de văi adânci și de depresiuni submontane, cu alunecări de teren frecvente, în timp ce unitatea F are relief plan, slab fragmentat, cu câmpuri întinse, terase și dune de nisip.
12. E

    Prezentați două elemente de favorabilitate (doi factori favorabili) care au determinat dezvoltarea orașului marcat, pe hartă, cu numărul 6.

    4p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Primul factor: poziția în Depresiunea Brașovului, un teren plan și adăpostit de munți, care a oferit spațiu pentru construcții, soluri bune pentru agricultura din jur și apă din râurile care coboară din munte. Al doilea factor: convergența trecătorilor — Predeal, Bran-Rucăr și Oituz — care face din oraș punctul de întâlnire al drumurilor dintre Transilvania, Muntenia și Moldova, ceea ce i-a adus rolul de centru comercial și, mai târziu, industrial.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Orașul marcat cu 6 este Brașov. Cerința valorează 4 puncte pentru două elemente, deci un singur factor, oricât de bine explicat, ia cel mult jumătate.

    Un „element de favorabilitate” prezentat complet are două părți: trăsătura geografică și consecința ei pentru oraș. „Relief depresionar” este trăsătura; „a oferit teren plan pentru construcții și l-a adăpostit de vânturi” este consecința, iar fără ea răspunsul rămâne parțial.

    • Alte elemente acceptate: resursele din apropiere (lemn din pădurile de conifere, materiale de construcție) care au susținut industria; clima favorabilă și cadrul natural montan, care au făcut din Poiana Brașov o stațiune și au adus turismul; poziția aproape de centrul geometric al țării, utilă pentru transporturi.

Folosește reprezentarea grafică privind producția internă și importul de petrol în România (1992-2019) de la pagina 3 și tabelul de la pagina 4.

1. A.1 - valoare

   Precizați valoarea cea mai ridicată a cantității de petrol importate, în tone.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 8 550 000 – 8 800 000 tone

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se caută punctul cel mai înalt al curbei importului, nu al producției. Baremul acceptă un interval, între 8,55 și 8,8 milioane de tone, pentru că valoarea exactă nu se poate citi de pe grafic.

2. A.1 - an

   Precizați anul în care s-a înregistrat valoarea cea mai ridicată a cantității de petrol importate.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 2019

   Maximul importului este la capătul din dreapta al graficului, în ultimul an al seriei. Tendința este ușor de reținut: producția internă scade continuu după 1990, iar importul crește pentru a acoperi diferența.

3. A.2

   Precizați anii în care producția internă a depășit cantitatea de petrol importată.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 1992 și 1997

   Se caută anii în care curba producției se află deasupra curbei importului. Sunt doar doi, la începutul seriei: 1992 și 1997. După aceea cele două curbe se inversează și nu se mai întorc.

   Fiecare an corect valorează un punct, deci scrie-i pe amândoi. Momentul intersectării celor două curbe este exact momentul în care România a devenit dependentă de importul de țiței.

4. B.1

   Calculați diferența dintre cantitatea de petrol importată și cea produsă intern în anul 2007.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 3 700 000 – 3 900 000 tone

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se citesc ambele curbe în dreptul anului 2007 și se scade producția din import. Rezultatul acceptat este între 3,7 și 3,9 milioane de tone.

   Sfat practic: coboară cu rigla sau cu muchia foii pe verticala anului cerut și notează cele două valori pe ciornă înainte de a scădea. Diferența „din ochi”, măsurată ca distanță între curbe, este cea care produce greșeli.

5. B.2

   Calculați cu cât este mai mare cantitatea de petrol produsă intern în anul 1992 față de cea din anul 2019.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 3 200 000 – 3 400 000 tone

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Aici se lucrează pe o singură curbă — cea a producției interne — în doi ani diferiți: primul și ultimul din serie. Producția din 1992 minus cea din 2019 dă între 3,2 și 3,4 milioane de tone.

6. B.3

   Precizați numele a două unități de relief din care se exploatează petrol în România.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Subcarpații de Curbură și Câmpia Română

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Petrolul se acumulează numai în roci sedimentare, deci unitățile corecte sunt cele de dealuri joase și de câmpie. Subcarpații de Curbură sunt regiunea clasică (Berca, Sărata Monteoru), iar Câmpia Română are exploatări în sectorul central (zona Videle–Bolintin).

   • Alte unități acceptate: Podișul Getic, Dealurile de Vest, Podișul Moldovei, platforma continentală a Mării Negre.
   • Capcana clasică: Depresiunea Transilvaniei. Acolo se exploatează gaz metan, nu petrol — o confuzie care costă punctul.
7. C.1

   Precizați numele a două state vecine cu Republica Moldova.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: România și Ucraina

   Republica Moldova are doar doi vecini: România la vest, de care o separă Prutul, și Ucraina la nord, est și sud. Este singurul item din grupa C la care lista corectă este completă și scurtă.

   Consecința acestei poziții merită reținută: statul nu are ieșire la mare, iar accesul la Dunăre se face pe circa 600 m de mal, la Giurgiulești, unde a fost amenajat singurul port dunărean al țării.

8. C.2

   Precizați numele a două unități de relief din Republica Moldova.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Podișul Codrilor și Câmpia Prutului Inferior

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Relieful Republicii Moldova este format din podișuri și câmpii joase, ca o continuare a Podișului Moldovei. Cea mai înaltă parte este Podișul Codrilor, în centru, cu dealuri împădurite care depășesc 400 m (Dealul Bălănești, 428 m).

   • Alte unități acceptate: Podișul Nistrului, Câmpia Bălților, Podișul Tigheciului, Câmpia Nistrului Inferior.
   • De evitat: orice unitate montană. În Republica Moldova nu există munți.
9. C.3

   Precizați numele a două cursuri de apă din Republica Moldova.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Prutul și Nistrul

   Cele două râuri mari care încadrează teritoriul sunt Prutul la vest, pe granița cu România, și Nistrul la est, care traversează statul de la nord la sud-est. Ambele se varsă în Marea Neagră, direct sau prin Dunăre.

   Alte cursuri acceptate: Bâcul, care trece prin Chișinău, Răutul și Botna. Dacă nu ești sigur de afluenți, cele două nume mari sunt suficiente pentru punctajul întreg.

10. C.4

    Precizați numele a trei orașe din Republica Moldova.

    3p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Chișinău, Bălți și Tiraspol

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Chișinăul este capitala și singurul oraș cu peste 500 000 de locuitori, pe râul Bâc. Bălți este principalul centru din nord, iar Tiraspol cel mai mare oraș de pe malul stâng al Nistrului.

    • Alte orașe acceptate: Cahul, Orhei, Soroca, Ungheni, Comrat, Bender (Tighina).
    • Fiecare nume valorează un punct: dacă ești sigur doar de două, scrie-le oricum — un al treilea nume greșit nu îți anulează primele două.
11. C.5

    Precizați o cultură agricolă din Republica Moldova.

    1p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Viță-de-vie

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Vița-de-vie este cultura emblematică a Republicii Moldova: clima cu veri lungi și călduroase și solurile de cernoziom de pe dealurile din centru și sud au făcut din viticultură principala ramură de export a statului.

    Alte culturi acceptate: grâu, porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, tabac, pomi fructiferi. Cerința cere una singură, deci nu pierde timp scriind o listă.

12. D.1

    Calculați cu cât a crescut procentul populației cu vârsta de peste 65 ani în România între anii 2009 și 2019.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 2,4 puncte procentuale

    Se lucrează pe rândul României, între cele două coloane de ani: 18,5% − 16,1% = 2,4%. În zece ani, ponderea vârstnicilor a crescut cu aproape două puncte și jumătate.

13. D.2

    Calculați cu cât este mai mare procentul populației cu vârsta de peste 65 ani în Finlanda față de România în anul 2019.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 3,3 puncte procentuale

    Aici se compară două state în același an, deci se lucrează pe coloana anului 2019: 21,8% − 18,5% = 3,3%.

    Finlanda are una dintre cele mai bătrâne populații ale Europei, pentru că natalitatea i-a scăzut mai devreme decât în România și speranța de viață este mai mare — de aceea diferența este în favoarea ei, deși ambele state îmbătrânesc.

14. D.3

    Prezentați un factor care determină creșterea procentului populației cu vârsta de peste 65 de ani în aceste state.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Scăderea natalității: familiile au din ce în ce mai puțini copii, așa că generațiile tinere care intră în populație sunt mai mici decât cele care înaintează în vârstă; ponderea celor de peste 65 de ani crește chiar dacă numărul lor rămâne același, pentru că baza piramidei vârstelor se îngustează. Efectul este amplificat de creșterea speranței de viață, datorată progresului medical și îmbunătățirii condițiilor de trai.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Îmbătrânirea demografică are întotdeauna două cauze care lucrează împreună: mai puțini copii la bază și mai mulți vârstnici la vârf. Un răspuns care numește doar una dintre ele se punctează parțial.

    Pentru România se poate adăuga o a treia cauză, specifică: emigrarea populației tinere după 1990, care a scos din țară exact grupa de vârstă fertilă și a accelerat procesul.

15. E

    Prezentați două argumente prin care să demonstrați importanța economică a fluviului Dunărea pentru România.

    4p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Primul argument — transportul: fluviul este navigabil pe tot sectorul românesc, de circa 1 075 km, iar prin canalul Dunăre–Marea Neagră și prin canalul Rin–Main–Dunăre leagă porturile interne de Constanța și de Marea Nordului; transportul pe apă fiind cel mai ieftin pentru mărfuri grele, de-a lungul fluviului s-au dezvoltat porturi și industrii mari, precum combinatul siderurgic de la Galați. Al doilea argument — hidroenergia: în defileul de la Porțile de Fier, unde fluviul are debit mare și cădere naturală, funcționează cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, construită împreună cu Serbia, care acoperă o parte importantă a producției de electricitate a țării.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cerința valorează 4 puncte pentru două argumente, deci trebuie să dezvolți două utilizări diferite. Un argument prezentat complet numește utilizarea, arată de ce este posibilă acolo și spune ce efect economic are.

    • Alte utilizări din care poți construi un argument: irigarea terenurilor agricole din Câmpia Română, pescuitul și acvacultura din deltă și din bălți, apa industrială și potabilă pentru orașele riverane, turismul de croazieră și cel din Delta Dunării.
    • Ce nu se punctează întreg: o înșiruire de tipul „transporturi, hidroenergie, pescuit, turism”. Un aspect numit, dar neexplicat, aduce doar un punct din cele două ale argumentului.