BAC 2024 la Geografie, rezolvat pas cu pas

Folosește harta politică a Europei de la pagina 1. Statele sunt marcate cu litere, orașele-capitală cu numere.

1. A.1

   Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu litera C.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Finlanda

   Litera C marchează statul din nordul Europei situat între Suedia și Rusia, cu ieșire la Golful Finic și Golful Botnic. Reperul care îl separă de Suedia este forma alungită pe direcția nord-sud și numărul mare de lacuri din interior.

   Confuzia obișnuită este cu Suedia, așezată la vest de ea, pe același golf. Reține ordinea de la vest spre est: Norvegia, Suedia, Finlanda, apoi Rusia.

2. A.2

   Precizați numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Berlin

   Numărul 10 este capitala din centrul Câmpiei Germano-Polone, pe râul Spree. Poziția o dă apropierea de granița cu Polonia: Berlinul este mult mai aproape de Odra decât de Rin.

3. B.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Atena

   Numărul 3 este capitala din extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice, aproape de Marea Egee. Este cea mai sudică dintre capitalele continentale ale Europei.

4. B.2

   Fluviul Tamisa străbate orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 15

   Tamisa străbate Londra, deci răspunsul este numărul cu care este marcată capitala Regatului Unit — pe această hartă, 15. Cerința nu îți cere numele orașului, ci cifra: citește ce se cere înainte de a scrie.

   Perechile fluviu–capitală care apar cel mai des: Tamisa–Londra, Sena–Paris, Tibru–Roma, Spree–Berlin, Vistula–Varșovia, Dunărea–Viena/Bratislava/Budapesta/Belgrad.

5. B.3

   Statul marcat, pe hartă, cu litera A se numește...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Danemarca

   Litera A marchează statul nordic format din peninsula Iutlanda și un arhipelag, între Marea Nordului și Marea Baltică. Este singurul stat nordic care se învecinează pe uscat cu Germania.

6. C.1

   Orașul-capitală al statului marcat, pe hartă, cu litera F se numește:

   2p
   • a. Amsterdam
   • b. Berna
   • c. Bruxelles
   • d. Luxembourg
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Bruxelles

   Litera F este Belgia, iar capitala ei este Bruxelles, oraș care găzduiește și principalele instituții ale Uniunii Europene. Amsterdam este capitala Țărilor de Jos, Berna a Elveției, iar Luxembourg a statului cu același nume — toate trei sunt distractori din aceeași zonă a hărții.

7. C.2

   Orașul-capitală al statului marcat, pe hartă, cu litera I este străbătut de fluviul:

   2p
   • a. Dunărea
   • b. Pad
   • c. Rin (Rhin)
   • d. Sena
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. Dunărea

   Cerința îți dă un stat prin literă și îți cere fluviul care îi străbate capitala. Dintre variantele oferite, Dunărea este singurul fluviu care trece prin capitale — și prin patru: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

   Padul traversează Câmpia Padului, dar nu capitala Italiei (Roma este pe Tibru); Rinul nu străbate nicio capitală; Sena trece prin Paris, dar nu prin statul marcat aici.

8. C.3

   În statul marcat, pe hartă, cu litera B se află versantul sudic al Munților:

   2p
   • a. Alpi
   • b. Apenini
   • c. Carpați
   • d. Pirinei
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. Pirinei

   Versantul sudic al Pirineilor se află în Spania: lanțul formează granița dintre Spania și Franța, deci versantul dinspre sud este cel spaniol. Litera B marchează Spania.

9. C.4

   Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numește:

   2p
   • a. Albania
   • b. Bosnia și Herțegovina
   • c. Croația
   • d. Slovenia
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. Albania

   Litera G este statul din sud-vestul Peninsulei Balcanice, la Marea Adriatică și la Marea Ionică, la sud de Muntenegru și la vest de Macedonia de Nord. Capitala lui este Tirana.

   Distractorii sunt tot state ex-iugoslave sau vecine: Bosnia și Herțegovina și Croația sunt mai la nord, iar Slovenia este cea mai nordică dintre ele, lângă Austria.

10. C.5

    Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:

    2p
    • a. Copenhaga
    • b. Helsinki
    • c. Oslo
    • d. Stockholm
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: d. Stockholm

    Numărul 12 marchează capitala Suediei, Stockholm, așezată pe un arhipelag la Marea Baltică. Cele patru variante sunt exact capitalele nordice, deci itemul se rezolvă doar prin poziție: Oslo pe fiord, în Atlantic; Copenhaga pe insula Zeelanda; Helsinki la Golful Finic; Stockholm pe coasta estică a Suediei.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera E și clima statului marcat, pe hartă, cu litera H.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între clima Islandei (E) și clima Republicii Moldova (H), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Se cer trei deosebiri, formulate comparativ. Aceasta este partea de formă care decide punctajul: dacă descrii clima Islandei într-un paragraf și clima Republicii Moldova în altul, răspunsul se punctează la jumătate, chiar dacă informația este corectă.

    1. Tipul de climă: în Islanda clima este temperat-oceanică (subpolară-oceanică), influențată de Curentul Atlanticului de Nord, în timp ce în Republica Moldova clima este temperat-continentală.
    2. Amplitudinea termică: în Islanda amplitudinea este mică, sub 15 °C, pe când în Republica Moldova depășește 25 °C, cu ierni reci și veri calde.
    3. Precipitațiile: în Islanda sunt bogate (peste 1 000 mm/an) și repartizate uniform tot anul, iar în Republica Moldova sunt reduse (500–600 mm/an), cu maximum în sezonul cald.
12. E.1

    Precizați numele a două orașe din statul marcat, pe hartă, cu litera D.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Două orașe din Bulgaria: Sofia și Plovdiv.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera D marchează Bulgaria. Orice două orașe bulgare corecte primesc punctajul; cele mai sigure sunt Sofia (capitala) și Plovdiv. Alte variante acceptate: Varna și Burgas (porturi la Marea Neagră), Ruse (port dunărean).

13. E.2

    Precizați numele a două unități de relief din statul marcat, pe hartă, cu litera D.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Două unități de relief din Bulgaria: Munții Balcani (Stara Planina) și Munții Rodopi.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Bulgaria este traversată de la vest la est de Munții Balcani (Stara Planina), iar în sud se află Munții Rodopi și Munții Rila, cu cel mai înalt vârf al Peninsulei Balcanice. În nord, spre Dunăre, se întinde Câmpia Dunării.

Folosește harta României de la pagina 2. Unitățile de relief sunt marcate cu litere, râurile cu numere de la 1 la 6 și orașele cu numere de la 7 la 12.

1. A.1

   Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 11.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Brașov

   Numărul 11 marchează orașul din Depresiunea Brașovului, în interiorul arcului carpatic, la contactul dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali. Este cel mai mare oraș din interiorul curburii Carpaților.

2. A.2

   Precizați numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 5.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Bistrița

   Numărul 5 este râul care izvorăște din Carpații Orientali, străbate Piatra Neamț și se varsă în Siret la Bacău. Pe cursul lui se află lacul de acumulare Izvorul Muntelui (Bicaz).

3. B.1

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Prut

   Numărul 1 este râul de la limita estică a țării: Prutul formează granița cu Republica Moldova și se varsă în Dunăre în apropiere de Galați. Poziția pe hartă îl face inconfundabil — este cel mai estic curs de apă.

4. B.2

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Arad

   Numărul 10 marchează orașul din vestul țării, în Câmpia de Vest, pe râul Mureș, aproape de granița cu Ungaria. Este reședința județului Arad.

5. B.3

   Munții Banatului reprezintă unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: F

   Munții Banatului fac parte din Carpații Occidentali și ocupă extremitatea sud-vestică a lanțului, între Dunăre la sud și Munții Poiana Ruscă la nord. Pe această hartă, litera corespunzătoare este F.

   Carpații Occidentali au trei grupe, de la sud spre nord: Munții Banatului, Munții Poiana Ruscă și Munții Apuseni. Ordinea aceasta rezolvă majoritatea itemilor de localizare din grupă.

6. C.1

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de râul:

   2p
   • a. Jijia
   • b. Moldova
   • c. Siret
   • d. Suceava
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. Suceava

   Orașul marcat cu 9 este Suceava, străbătut de râul cu același nume. Distractorii sunt toți din Moldova: Jijia curge prin Câmpia Moldovei, Moldova și Siretul trec prin apropiere, dar nu prin oraș.

7. C.2

   În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera E pătrund influențe climatice:

   2p
   • a. continentale (de ariditate)
   • b. oceanice
   • c. pontice
   • d. submediteraneene
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. oceanice

   În vestul țării pătrund influențe climatice oceanice, aduse de masele de aer umed din Atlantic prin vânturile de vest. Ele explică precipitațiile mai bogate și iernile mai blânde din Câmpia de Vest și din Dealurile de Vest.

8. C.3

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 străbate orașul:

   2p
   • a. Baia Mare
   • b. Oradea
   • c. Satu Mare
   • d. Timișoara
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Oradea

   Râul marcat cu 2 este Crișul Repede, care străbate Oradea. Distractorii sunt orașele din vestul țării, fiecare pe alt curs de apă: Baia Mare pe Săsar, Satu Mare pe Someș, Timișoara pe Bega.

9. C.4

   În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A există resurse de:

   2p
   • a. minereuri neferoase
   • b. minereuri de aur și argint
   • c. minereu de fier
   • d. petrol și gaze naturale
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. petrol și gaze naturale

   Litera A marchează o unitate de relief de tip subcarpatic sau de câmpie, formată din roci sedimentare — și doar rocile sedimentare pot conține hidrocarburi. Minereurile neferoase, aurul și argintul apar în munții vulcanici sau cristalini, iar minereul de fier în masive vechi.

10. C.5

    Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește:

    2p
    • a. Craiova
    • b. Râmnicu Vâlcea
    • c. Slatina
    • d. Târgu Jiu
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: c. Slatina

    Numărul 8 marchează orașul de pe Olt, în Câmpia Română: Slatina, reședința județului Olt. Craiova este pe Jiu, Râmnicu Vâlcea pe Olt dar mult mai în amonte, în Subcarpați, iar Târgu Jiu pe Jiu, în nordul Olteniei.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera D și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera H.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între relieful Grupei Parâng (D) și relieful Câmpiei Moldovei (H), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Ca la Subiectul I, cerința vrea deosebiri comparative, nu două descrieri alăturate. Compară de fiecare dată aceeași trăsătură la ambele unități.

    1. Modul de formare: Grupa Parâng s-a format prin orogeneză alpină, prin înălțarea și încrețirea scoarței, în timp ce Câmpia Moldovei s-a format prin sedimentare, într-un bazin acoperit anterior de apă.
    2. Altitudinea: în Grupa Parâng altitudinile depășesc 2 500 m (Vârful Parângul Mare, 2 519 m), iar în Câmpia Moldovei rămân sub 200 m.
    3. Tipul de roci: în Grupa Parâng predomină rocile cristaline (șisturi, granite), iar în Câmpia Moldovei rocile sedimentare friabile — argile, marne, nisipuri, loess.
12. E.1

    Prezentați modul în care un factor natural a contribuit la formarea unității de relief marcate, pe hartă, cu litera C.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Delta Dunării s-a format prin depunerea aluviunilor transportate de Dunăre, într-o zonă de mare puțin adâncă și fără maree.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera C marchează Delta Dunării. Cerința nu vrea doar numele factorului, ci modul în care a acționat — de aceea un răspuns de tipul „Dunărea” sau „sedimentele” se punctează doar parțial.

    Un răspuns complet leagă cauza de efect: Dunărea transportă cantități mari de aluviuni și le depune la vărsare, unde viteza de curgere scade brusc; pentru că Marea Neagră este puțin adâncă în acest sector și practic lipsită de maree, aluviunile nu sunt îndepărtate, se acumulează și construiesc uscatul deltaic.

13. E.2

    Precizați numele a două orașe cu peste 50.000 de locuitori situate în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Două orașe din estul Câmpiei Române: Brăila și Buzău.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera B marchează partea de est a Câmpiei Române. Orice două orașe de peste 50 000 de locuitori din acest sector primesc punctajul: Brăila, Galați, Buzău, Focșani, Călărași, Slobozia.

Folosește reprezentarea grafică a bilanțului (sporului) natural în Europa (1950-2015) de la pagina 3 și tabelul cu temperaturi medii de la pagina 4.

1. A.1 — valoare

   Precizați valoarea maximă a bilanțului (sporului) natural, în ‰.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 10,5–10,8‰

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Citești vârful curbei de pe grafic și îl raportezi la axa verticală. Pentru că este o citire de pe grafic, baremul acceptă un interval — nu trebuie să nimerești valoarea exactă, dar trebuie să scrii unitatea (‰).

2. A.1 — perioadă

   Precizați perioada în care s-a înregistrat valoarea maximă a bilanțului (sporului) natural.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 1955–1960

   Perioada se citește pe axa orizontală, la verticala vârfului. Graficul este împărțit în intervale de cinci ani, deci răspunsul este un interval, nu un an singular.

3. A.2 — valoare

   Precizați valoarea minimă a bilanțului (sporului) natural, în ‰.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ −1,4‰ până la −1,6‰

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Punctul cel mai de jos al curbei este sub axa zero, deci valoarea este negativă. Semnul minus face parte din răspuns: fără el, răspunsul afirmă contrariul — o creștere naturală în loc de o scădere.

4. A.2 — perioadă

   Precizați perioada în care s-a înregistrat valoarea minimă a bilanțului (sporului) natural.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 2000–2005

   Minimul se înregistrează la începutul anilor 2000, când bilanțul natural al Europei devine negativ. Este perioada în care scăderea natalității din anii 1990 se combină cu îmbătrânirea demografică.

5. B.1

   Calculați diferența dintre valoarea maximă și valoarea minimă a bilanțului (sporului) natural din Europa.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 12‰ (11,9–12,4‰)

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Diferența dintre maxim și minim se calculează prin scădere, cu atenție la semnul minim: 10,6 − (−1,5) = 10,6 + 1,5 = 12,1‰.

6. B.2

   Calculați diferența dintre valoarea bilanțului (sporului) natural în perioada 1965-1970 și valoarea bilanțului (sporului) natural în perioada 1985-1990.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 4‰ (3,8–4,3‰)

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Citești cele două valori de pe grafic — perioada 1965–1970 și perioada 1985–1990 — și le scazi. Ambele sunt pozitive aici, deci scăderea este directă; rezultatul arată cu cât a scăzut bilanțul natural în cele două decenii.

7. B.3

   Prezentați o cauză care explică scăderea bilanțului (sporului) natural din Europa, începând din anul 1990.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Scăderea natalității, cauzată de creșterea nivelului de educație și de participarea femeilor pe piața muncii, care au dus la amânarea căsătoriei și la un număr mai mic de copii pe familie.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Cerința cere o cauză „prezentată”, nu numită. Un răspuns de tipul „natalitate scăzută” repetă ce se vede pe grafic și se punctează parțial; trebuie să explici de ce a scăzut natalitatea.

   • Cauze acceptate, dezvoltate: amânarea vârstei la prima naștere din motive de carieră și educație; costul ridicat al creșterii unui copil în mediul urban; emigrarea populației tinere, de vârstă fertilă; tranziția demografică încheiată, cu familii mici ca normă.
   • De adăugat, dacă ai spațiu: îmbătrânirea demografică crește mortalitatea generală, ceea ce apasă bilanțul și dinspre celălalt termen al scăderii.
8. C.1

   Pentru Ungaria, precizați numele a trei state vecine.

   3p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Trei state vecine Ungariei: România, Slovacia și Austria.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Ungaria are șapte vecini: Austria, Slovacia, Ucraina, România, Serbia, Croația și Slovenia. Orice trei dintre ele primesc punctajul, câte un punct fiecare.

9. C.2

   Pentru Ungaria, precizați numele a două unități de relief.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Două unități de relief din Ungaria: Câmpia Panonică și Munții Bakony.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Cea mai mare parte a teritoriului Ungariei este ocupată de Câmpia Panonică (Marea Câmpie / Alföld). În vest și nord apar masive joase: Munții Bakony, Munții Mátra, Podișul Transdanubian.

10. C.3

    Pentru Ungaria, precizați numele a două ape curgătoare.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Două ape curgătoare din Ungaria: Dunărea și Tisa.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Ungaria este traversată de la nord la sud de Dunăre — care îi străbate și capitala, Budapesta — și de Tisa, principalul afluent din Câmpia Panonică. Mai pot fi numite Mureșul, Someșul, Drava sau Rába.

11. C.4

    Pentru Ungaria, precizați numele a trei orașe.

    3p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei orașe din Ungaria: Budapesta, Debrețin și Szeged.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Capitala, Budapesta, este cel mai sigur răspuns. Urmează Debrețin (Debrecen) în est, Szeged în sud, lângă granița cu România și Serbia, apoi Miskolc, Pécs și Győr.

12. D.1

    Calculați amplitudinea termică medie anuală în orașul Paris.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 15,1 °C

    Amplitudinea termică medie anuală se calculează cu A = t_max − t_min: iei din tabel temperatura medie a lunii celei mai calde și pe cea a lunii celei mai reci și le scazi. Pentru Paris, rezultatul este 15,1 °C.

    Nu aduna și nu împărți la 12 — media anuală este alt indicator. Amplitudinea este o diferență între două extreme.

13. D.2

    Calculați amplitudinea termică medie anuală în orașul Kiev.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 24,5 °C

    Același calcul, pentru Kiev: 24,5 °C. Dacă luna cea mai rece are o valoare negativă, scăderea devine adunare — de aici vine diferența mare față de Paris.

14. D.3

    Prezentați o cauză care explică diferența dintre valoarea amplitudinii termice anuale din cele două orașe, deși sunt situate la latitudini apropiate.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Parisul este influențat de Oceanul Atlantic, care moderează temperaturile, în timp ce Kievul, situat în interiorul continentului, resimte continentalismul: veri calde și ierni reci, deci o amplitudine mult mai mare.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cele două orașe sunt la latitudini apropiate, deci cauza nu poate fi latitudinea — cerința chiar te avertizează. Rămâne poziția față de ocean.

    Un răspuns complet numește mecanismul: vânturile de vest aduc peste Paris aer oceanic umed, care se încălzește și se răcește lent, ținând iarna deasupra lui 0 °C și vara moderată; Kievul, aflat la peste 1 500 km de Atlantic, primește mase de aer continental care se încălzesc și se răcesc rapid, deci amplitudinea crește dinspre vest spre est.

15. E.1

    Prezentați o cauză care explică suprafețele mari cultivate cu cereale în Câmpia de Vest.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Relieful plan al Câmpiei de Vest, cu soluri fertile de tip cernoziom și cu precipitații suficiente aduse de influențele oceanice, permite mecanizarea lucrărilor și susține culturile de cereale pe suprafețe mari.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cerința vrea o cauză prezentată, deci o înlănțuire condiție → consecință. „Sol bun” sau „relief plan” sunt doar începutul răspunsului.

    • Relief: câmpie netedă, cu altitudini mici, care permite folosirea utilajelor agricole pe parcele mari.
    • Sol: cernoziomuri și soluri aluviale, printre cele mai fertile din țară.
    • Climă: influențe oceanice, cu precipitații mai bogate și mai bine repartizate decât în est, deci risc de secetă mai mic.
16. E.2

    Prezentați o cauză care explică lipsa viețuitoarelor în stratul de adâncime al apelor Mării Negre.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Sub aproximativ 180–200 m adâncime, apa Mării Negre conține hidrogen sulfurat și nu conține oxigen dizolvat, astfel încât viețuitoarele care respiră oxigen nu pot trăi acolo.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Marea Neagră are o stratificare accentuată: la suprafață apa este mai puțin sărată, alimentată de fluvii, iar în adâncime este mai sărată și mai densă. Cele două straturi aproape nu se amestecă.

    Consecința este că oxigenul de la suprafață nu ajunge în adâncime, unde descompunerea materiei organice produce hidrogen sulfurat (H₂S), un gaz toxic. De aceea viața este limitată la stratul superficial. Un răspuns care spune doar „lipsa oxigenului” se punctează parțial: leagă lipsa oxigenului de lipsa amestecului dintre straturi.