BAC 2025 la Geografie, rezolvat pas cu pas

Folosește harta politică a Europei de la paginile 1-2.

1. A.1

   Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu numărul 24.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Polonia

   Numărul 24 acoperă statul cel mai întins din Europa Centrală, cu ieșire la Marea Baltică în nord și fără nicio porțiune montană în interiorul suprafeței marcate — aproape tot teritoriul lui este câmpie.

   Reperul sigur este vecinătatea: statul marcat este cel care se învecinează la vest cu Germania (pe Odra), iar la est cu Belarus și Ucraina. Germania este nemarcată pe această hartă, dar capitala ei apare cu numărul 13, imediat la vest de conturul lui 24.

2. A.2

   Precizați numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Belgrad

   Punctul 7 este capitala situată la confluența Savei cu Dunărea, în nordul Peninsulei Balcanice. Este capitala Serbiei, singurul stat din regiune care nu are ieșire la mare și pe care Dunărea îl străbate pe o distanță mare.

3. B.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 13 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Berlin

   Numărul 13 este capitala din mijlocul Câmpiei Germano-Polone, așezată pe râul Spree. Poziția o fixează raportul cu granița: Berlinul este mult mai aproape de Odra, deci de statul marcat cu 24, decât de Rin.

   Dacă ezitați între Berlin și Praga (marcată cu 12, la sud-est de ea), reține că Praga este într-o depresiune înconjurată de munți, în timp ce Berlinul este în plină câmpie, aproape de coasta baltică.

4. B.2

   Statul marcat, pe hartă, cu numărul 19 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Bulgaria

   Suprafața marcată cu 19 este statul de la sud de Dunăre, cu ieșire la Marea Neagră, vecinul sudic al României. Dunărea îi formează aproape toată granița de nord, iar prin mijloc îl traversează Munții Balcani.

5. B.3

   Orașele Haga, Rotterdam și Amsterdam se află în statul marcat, pe hartă, cu numărul ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 21

   Haga, Rotterdam și Amsterdam sunt orașe din Țările de Jos (Olanda), statul mic de la Marea Nordului, marcat cu 21 între Belgia și Germania. Cerința îți cere numărul, nu numele: scrie cifra.

6. C.1

   Orașul-capitală al statului marcat, pe hartă, cu numărul 17 se numește:

   2p
   • a. Sarajevo
   • b. Skopje
   • c. Tirana
   • d. Zagreb
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Tirana

   Statul 17 este suprafața îngustă de pe litoralul Mării Adriatice și al Mării Ionice, la sud de Muntenegru și la vest de Macedonia de Nord — Albania. Capitala ei este Tirana.

   • Sarajevo este capitala Bosniei și Herțegovinei, stat aflat mai la nord și aproape fără ieșire la mare.
   • Skopje este capitala Macedoniei de Nord, stat continental, la est de 17.
   • Zagreb este capitala Croației, care pe această hartă este marcată separat, cu numărul 16.
7. C.2

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 2 este port la fluviul:

   2p
   • a. Dunărea
   • b. Rin
   • c. Sena
   • d. Tamisa
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. Tamisa

   Punctul 2 este capitala din sud-estul Marii Britanii, adică Londra, port fluvial-maritim pe Tamisa, în apropierea vărsării ei în Marea Nordului.

   Celelalte trei variante se elimină prin geografia lor: Dunărea nu atinge insulele britanice, Rinul se varsă în Marea Nordului dar pe teritoriul Țărilor de Jos, iar Sena străbate Parisul, capitala marcată mai la sud.

8. C.3

   Pe teritoriul statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 11 se află Munții:

   2p
   • a. Apenini
   • b. Balcani
   • c. Matra
   • d. Pădurea Neagră
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Matra

   Itemul are două trepte. Prima: punctul 11, din interiorul arcului carpatic, este Budapesta, deci statul cerut este Ungaria. A doua: care dintre cei patru munți este în Ungaria.

   Munții Matra sunt cel mai înalt masiv al Ungariei (vârful Kékes, 1 014 m), în nordul țării. Apeninii sunt în Italia, Balcanii în Bulgaria, iar Pădurea Neagră în sud-vestul Germaniei.

9. C.4

   Statul marcat, pe hartă, cu numărul 16 se numește:

   2p
   • a. Bosnia și Herțegovina
   • b. Croația
   • c. Muntenegru
   • d. Slovenia
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Croația

   Conturul marcat cu 16 are forma caracteristică de potcoavă: o ramură de-a lungul coastei adriatice, spre sud-est, și una spre interior, spre nord-est. Numai Croația are această formă în Europa.

   Slovenia este mai mică și compactă, la nord-vest de 16; Bosnia și Herțegovina este cuprinsă în interiorul potcoavei; Muntenegru este mult mai la sud, între Bosnia și Albania (17).

10. C.5

    Câmpia Andaluziei se află în statul marcat, pe hartă, cu numărul:

    2p
    • a. 18
    • b. 19
    • c. 23
    • d. 24
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: c. 23

    Câmpia Andaluziei este în sudul Spaniei, drenată de Guadalquivir, între Sierra Morena și Cordiliera Betică. Pe hartă, Peninsula Iberică apare marcată cu 23.

    Variantele 18, 19 și 24 sunt state din estul și sud-estul Europei, la mii de kilometri de Andaluzia: singurul mod de a greși aici este să nu localizezi Andaluzia, nu să confunzi numerele.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu numărul 18 și clima statului marcat, pe hartă, cu numărul 20.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri climatice între Republica Moldova (18) și Norvegia (20), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cele două state marcate sunt Republica Moldova (18) și Norvegia (20). Cerința vrea deosebiri comparative: fiecare frază trebuie să pună față în față aceeași trăsătură la ambele state. Două descrieri separate, oricât de corecte, se punctează la jumătate.

    1. Tipul de climă: în Republica Moldova clima este temperat-continentală, cu nuanță de ariditate în sud-est, în timp ce în Norvegia clima este temperat-oceanică pe litoralul vestic și subpolară în nordul extrem.
    2. Precipitațiile medii anuale: în Republica Moldova sunt reduse, în jur de 500–550 mm, în timp ce în Norvegia depășesc 1 000 mm, iar pe versanții vestici ai Alpilor Scandinaviei trec de 2 000 mm.
    3. Amplitudinea termică anuală: în Republica Moldova este mare, de peste 24 °C (ierni de −3…−4 °C, veri de peste 21 °C), în timp ce pe litoralul Norvegiei rămâne mică, în jur de 12–15 °C, pentru că oceanul încălzește iarna și răcorește vara.
12. E.1

    Prezentați o consecință a influenței Oceanului Atlantic asupra climei statului al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 5.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Iernile sunt blânde: media lunii ianuarie se menține în jur de 5 °C, fără îngheț persistent și fără strat de zăpadă durabil, deoarece Curentul Atlanticului de Nord și vânturile de vest aduc permanent aer oceanic cald peste insulă.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Capitala marcată cu 5 este Dublin, singura capitală de pe insula din vestul Marii Britanii, deci statul cerut este Irlanda. Este cel mai expus stat al Europei la aerul venit dinspre Atlantic.

    Cerința cere o consecință prezentată, nu numită. „Ierni blânde” este doar jumătate de răspuns; punctajul întreg cere și mecanismul — apa caldă adusă de curentul oceanic, peste care vânturile de vest transportă aerul spre uscat.

    • Alte consecințe acceptate, dacă le dezvolți: precipitații bogate și repartizate în tot anul (peste 1 000 mm în vestul insulei), amplitudine termică mică, nebulozitate și ceață frecvente, vegetație de pășuni verzi tot anul.
13. E.2

    Precizați numele a două orașe din statul marcat, pe hartă, cu numărul 25.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Viena și Salzburg

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Statul marcat cu 25 este Austria, suprafața alungită est-vest de la sud de Germania, străbătută de Alpi. Orice două orașe austriece reale aduc punctajul întreg.

    • Variante sigure: Viena (capitala, pe Dunăre), Salzburg, Graz, Linz (port dunărean), Innsbruck.
    • De evitat: München și Zürich, care par „austriece” prin sonoritate, dar sunt în Germania și în Elveția. Un oraș greșit înseamnă un punct pierdut, nu jumătate.

Folosește harta României de la paginile 2-3.

1. A.1

   Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 6.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Tulcea

   Punctul 6 este orașul de la intrarea în Delta Dunării, exact acolo unde fluviul se desface în brațe. Este portul de la care pleacă navigația spre deltă și reședința județului cu același nume.

   Confuzia obișnuită este cu Galați și Brăila, celelalte două porturi mari de pe Dunărea maritimă. Diferența este poziția față de bifurcare: acelea sunt în amonte, pe fluviul încă unitar, iar orașul cerut aici stă exact în vârful deltei.

2. A.2

   Precizați numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 10.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Buzău

   Săgeata 10 indică râul care izvorăște din Carpații Curburii, traversează Subcarpații de Curbură și Câmpia Română și se varsă în Siret. Curge de la nord-vest spre sud-est, ca toate râurile din zona de curbură.

   Reperul care îl separă de Ialomița, vecina lui de la sud: Buzăul este afluent al Siretului, în timp ce Ialomița se varsă direct în Dunăre.

3. B.1

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Iași

   Punctul 5 este orașul din extremitatea nord-estică a țării, în Câmpia Moldovei, pe râul Bahlui, foarte aproape de granița cu Republica Moldova, marcată de Prut. Este cel mai mare oraș al Moldovei românești.

4. B.2

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Suceava

   Săgeata 9 indică râul din nordul extrem al țării, care coboară din Obcinele Bucovinei spre est și se varsă în Siret, în apropierea orașului cu același nume.

5. B.3

   Relief vulcanic s-a format în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 14

   Relieful vulcanic din România este concentrat în Carpații Orientali, în lanțul Călimani–Gurghiu–Harghita, care se întinde pe latura vestică a grupei nordice și centrale — suprafața marcată cu 14 pe hartă.

   Este cel mai lung lanț vulcanic al Europei (aproximativ 150 km) și singurul loc din țară cu cratere păstrate; în masivul Ciomatu se află Lacul Sfânta Ana, unicul lac vulcanic din România.

6. C.1

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește:

   2p
   • a. Alexandria
   • b. Călărași
   • c. Giurgiu
   • d. Slobozia
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Giurgiu

   Punctul 1 este pe Dunăre, în sudul Câmpiei Române, la cel mai scurt drum dintre București și fluviu. Este Giurgiu, port dunărean legat de Ruse prin Podul Prieteniei.

   • De ce nu celelalte: Alexandria este pe Vedea, în interiorul câmpiei; Slobozia este pe Ialomița; Călărași este într-adevăr pe Dunăre, dar mult mai la est, pe brațul Borcea, nu în dreptul Bucureștiului.
7. C.2

   Zăcăminte de petrol, gaze naturale și sare se găsesc în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul:

   2p
   • a. 14
   • b. 15
   • c. 17
   • d. 19
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. 19

   Suprafața 19 este fâșia curbată de la exteriorul Carpaților, adică Subcarpații de Curbură. Formată din roci sedimentare cutate, este cea mai bogată regiune a țării în petrol, gaze de sondă și sare.

   Asocierile de manual: petrol la Berca și Sărata Monteoru, sare la Slănic Prahova. Aceleași strate cutate produc și vulcanii de nămol de la Berca — semnul de la suprafață al gazelor din adânc.

8. C.3

   Vegetație de stepă se găsește în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu numărul:

   2p
   • a. 13
   • b. 16
   • c. 17
   • d. 19
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. 13

   Suprafața 13, din sud-estul extrem al țării, este Podișul Dobrogei de Sud. Este cea mai uscată regiune a României — sub 400 mm de precipitații anual — și singura în care vegetația naturală de stepă acoperă suprafețe întinse.

   Legătura de reținut este climă → vegetație: stepa apare unde precipitațiile sunt insuficiente pentru pădure. Unitățile montane și de podiș din interiorul arcului carpatic, oferite ca variante, primesc mult mai multe precipitații și au vegetație forestieră.

9. C.4

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 12 străbate orașele:

   2p
   • a. Alba Iulia și Arad
   • b. Bistrița și Deva
   • c. Oradea și Târgu Mureș
   • d. Sibiu și Cluj-Napoca
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. Alba Iulia și Arad

   Săgeata 12 indică râul care traversează Depresiunea Transilvaniei de la est spre vest și iese din țară prin Câmpia de Vest: Mureșul, cel mai lung râu interior al României (761 km).

   Pe traseul lui, în ordine, se află Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva și Arad. Varianta corectă este singura în care ambele orașe sunt pe Mureș.

10. C.5

    Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește:

    2p
    • a. Borcea
    • b. Chilia
    • c. Sfântu Gheorghe
    • d. Sulina
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: c. Sfântu Gheorghe

    Săgeata 7 arată brațul cel mai sudic al deltei, cel care se varsă în Marea Neagră în apropierea localității cu același nume. Este brațul cel mai vechi și cel mai meandrat, cu circa 70 km lungime.

    Braț	Poziție	De reținut
    Chilia	nordic	cel mai lung și cu cel mai mare debit; formează granița cu Ucraina
    Sulina	median	cel mai scurt, rectificat, singurul navigabil pentru nave maritime
    Sfântu Gheorghe	sudic	cel mai vechi și cel mai sinuos; în fața lui, insula Sacalinu Mare

11. D

    Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 15 și relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 20.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între relieful Grupelor Bucegi și Făgăraș din Carpații Meridionali (15) și relieful Podișului Getic (20), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea 15 cuprinde Grupele Bucegi și Făgăraș, din Carpații Meridionali; unitatea 20 este Podișul Getic. Ca la Subiectul I, deosebirile trebuie formulate comparativ, altfel punctajul se înjumătățește.

    1. Modul de formare: unitatea 15 s-a format prin orogeneză alpină, prin înălțarea și cutarea scoarței, în timp ce unitatea 20 s-a format prin sedimentare, din materialele aduse de râuri și depuse la exteriorul muntelui.
    2. Altitudinea: în unitatea 15 altitudinile trec de 2 500 m (Moldoveanu 2 544 m, Omu 2 505 m), în timp ce în unitatea 20 se mențin în general între 300 și 600 m, fără să atingă 800 m.
    3. Tipurile de roci: în unitatea 15 predomină rocile dure — șisturi cristaline, granite, iar în Bucegi conglomerate și calcare —, în timp ce în unitatea 20 predomină rocile sedimentare friabile: pietrișuri, nisipuri și argile.
12. E.1

    Prezentați o cauză a valorii negative a bilanțului migratoriu în România, în perioada 1990-2005.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Restructurarea economiei de după 1989 a închis mari platforme industriale și a lăsat fără loc de muncă sute de mii de angajați; diferența mare de salariu față de statele occidentale, devenite accesibile odată cu libertatea de circulație, a împins această populație activă să plece la muncă în afara țării.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Bilanțul migratoriu este negativ atunci când emigranții depășesc numeric imigranții. Cerința îți cere o cauză dezvoltată, deci trebuie să spui și ce a împins populația să plece, și de ce a devenit posibil să plece.

    • Cauze acceptate, dacă le prezinți complet: șomajul apărut prin desființarea industriei socialiste; nivelul scăzut al salariilor față de Italia, Spania sau Germania; libertatea de circulație câștigată după 1989 și ridicarea vizelor în 2002; lipsa locurilor de muncă pentru absolvenți.
13. E.2

    Prezentați o consecință a valorii negative a bilanțului migratoriu în România, în perioada 1990-2005.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Plecarea masivă a populației tinere, de vârstă fertilă, a accelerat îmbătrânirea demografică: ponderea vârstnicilor a crescut, natalitatea a scăzut suplimentar pentru că nu mai sunt în țară cei care ar fi avut copii, iar multe sate au rămas cu populație în vârstă și cu gospodării abandonate.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Emigrația nu scade doar numărul locuitorilor, ci schimbă structura populației: plecă mai ales adulții tineri, așa că efectul se vede în piramida vârstelor și, cu întârziere, în natalitate.

    • Consecințe acceptate, dezvoltate: scăderea numărului total al populației (de la circa 23 la circa 19 milioane); deficit de forță de muncă calificată în sănătate și construcții; depopularea satelor și a orașelor mici mono-industriale; creșterea presiunii pe sistemul de pensii.
    • Nuanță care aduce credibilitate: banii trimiși de cei plecați au susținut consumul intern — o consecință pozitivă, care nu anulează pierderea structurală de populație activă.

Folosește graficul consumului de energie electrică de la pagina 3 și tabelul rețelei de autostrăzi de la pagina 4.

1. A.1 - stat

   Precizați numele statului cu cel mai mare consum de energie electrică pe cap de locuitor.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Islanda

   Este bara cea mai înaltă din grafic, detașată de toate celelalte. Nu trebuie să calculezi nimic: identifici maximul și scrii numele statului de sub bară, exact cum apare pe grafic.

2. A.1 - valoare

   Precizați valoarea consumului de energie electrică pe cap de locuitor al acestui stat, în MWh/loc.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 52–53,5 MWh/loc.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Citirea se face proiectând vârful barei pe axa verticală. Baremul acceptă un interval, tocmai pentru că vârful cade între două diviziuni: orice valoare din intervalul 52–53,5 MWh pe locuitor primește punctul.

3. A.2 - stat

   Precizați numele statului cu cel mai mic consum de energie electrică pe cap de locuitor.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: România

   Este bara cea mai scurtă din grafic. Perechea de itemi A.1–A.2 verifică exact același lucru la extremele opuse ale seriei: identificarea maximului și a minimului, fără calcul.

4. A.2 - valoare

   Precizați valoarea consumului de energie electrică pe cap de locuitor al acestui stat, în MWh/loc.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 2–3 MWh/loc.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Aceeași citire ca la A.1, dar la capătul de jos al scării, unde barele sunt scurte și greu de departajat. Baremul acceptă intervalul 2–3 MWh pe locuitor.

   Reține raportul, pentru că el explică restul subiectului: statul cu cel mai mare consum are, pe locuitor, peste douăzeci de ori consumul celui mai mic.

5. B.1

   Calculați diferența dintre consumul de energie electrică pe cap de locuitor din Norvegia și din Germania.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 16–18 MWh/loc.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Citești cele două valori de pe grafic și le scazi: valoarea Norvegiei − valoarea Germaniei. Ambele sunt pozitive, deci scăderea este directă, iar rezultatul acceptat este între 16 și 18 MWh pe locuitor.

6. B.2

   Calculați diferența dintre consumul de energie electrică pe cap de locuitor din Bulgaria și din România.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 2–4 MWh/loc.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Aceeași operație, dar între două bare mici și apropiate, unde eroarea de citire cântărește mult mai mult: la valori de ordinul unităților, o citire greșită cu o diviziune poate scoate rezultatul din intervalul acceptat (2–4 MWh pe locuitor).

   Sfat practic: citește fiecare bară separat, notează cele două valori pe ciornă, apoi scade. Scăderea „din ochi”, direct din diferența de înălțime a barelor, este cea care produce greșeli.

7. B.3

   Prezentați o cauză a consumului ridicat de energie electrică pe cap de locuitor în Islanda.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Islanda produce electricitate foarte ieftină din surse proprii — hidroenergie și energie geotermală —, ceea ce a atras industrii mari consumatoare de curent, în primul rând topitoriile de aluminiu; acestea consumă cea mai mare parte a producției naționale, iar consumul raportat la puțin sub 400 000 de locuitori iese uriaș.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Cheia este că indicatorul se calculează pe locuitor: un consum industrial mare împărțit la o populație foarte mică dă o valoare enormă. Explicația trebuie să lege ambele capete — de ce se consumă mult și de ce se împarte la puțini.

   • Elementele care aduc punctajul întreg: resursele proprii (vulcanism activ → energie geotermală; precipitații bogate și relief înalt → hidrocentrale), prețul mic al energiei, industria electrointensivă atrasă de acest preț, populația foarte redusă.
   • De adăugat, dacă ai spațiu: clima subpolară și iarna lungă și întunecoasă cresc nevoia de încălzire și de iluminat, deci și consumul casnic.
8. C.1

   Pentru Franța, precizați numele a două state vecine.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Spania și Italia

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Franța are șase vecini continentali mari și doi state-enclavă. Alege două de care ești sigur: Spania (la sud, peste Pirinei) și Italia (la sud-est, peste Alpi) sunt cele mai ușor de justificat.

   • Lista completă: Belgia, Luxemburg, Germania, Elveția, Italia, Spania, plus Andorra și Monaco.
   • Greșeala frecventă: Regatul Unit. Este cel mai apropiat stat peste Canalul Mânecii, dar nu este vecin pe uscat, deci nu se punctează.
9. C.2

   Pentru Franța, precizați numele a două unități de relief.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Munții Alpi și Masivul Central Francez

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Itemul cere unități de relief, deci nume de munți, câmpii sau podișuri — nu regiuni administrative. Alpii (cu Mont Blanc, 4 807 m, cel mai înalt vârf al Europei occidentale) și Masivul Central Francez sunt cele două cel mai greu de contestat.

   • Alte unități acceptate: Munții Pirinei, Munții Jura, Munții Vosgi, Câmpia Franceză (Bazinul Parisului), Câmpia Aquitaniei.
10. C.3

    Pentru Franța, precizați numele a trei ape curgătoare.

    3p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Sena, Loara și Ronul

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cele trei ape curgătoare cele mai sigure sunt Sena (străbate Parisul, se varsă în Canalul Mânecii), Loara (cel mai lung fluviu al Franței, se varsă în Oceanul Atlantic) și Ronul (curge spre sud și se varsă în Marea Mediterană, printr-o deltă).

11. C.4

    Pentru Franța, precizați numele a trei orașe.

    3p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Paris, Marsilia și Lyon

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cele trei cele mai mari orașe ale Franței, în ordinea populației, și fiecare cu un reper geografic ușor de justificat: Paris pe Sena, Marsilia port la Marea Mediterană, Lyon la confluența Ronului cu Saône.

    • Alte orașe acceptate: Toulouse, Nisa, Bordeaux, Nantes, Strasbourg (pe Rin), Lille.
    • Atenție: Geneva și Monaco nu sunt orașe franceze, deși sunt aproape de graniță și apar des în răspunsuri.
12. D.1

    Precizați numele statului care a avut cea mai mare creștere a lungimii autostrăzilor în perioada 2012-2023.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: Ungaria

    Cerința întreabă de cea mai mare creștere, deci trebuie să compari diferențele dintre coloana anului 2023 și coloana anului 2012 pentru fiecare stat din tabel, nu lungimile finale.

13. D.2

    Calculați cu cât era mai lungă rețeaua de autostrăzi din Ungaria față de cea din România în anul 2023.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 1 188 km

    Se lucrează pe o singură coloană, cea a anului 2023, și se scade valoarea României din valoarea Ungariei. Rezultatul corect este 1 188 km.

    Verifică de două ori din care coloană citești: tabelul are un an la stânga și altul la dreapta, iar cea mai frecventă greșeală la acest tip de item este să iei o valoare din 2012 și una din 2023.

14. D.3

    Calculați cu cât a crescut lungimea autostrăzilor din România în perioada 2012-2023.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 515 km

    Aici se lucrează pe un singur rând, cel al României, și se scade valoarea din 2012 din valoarea din 2023: creșterea este de 515 km în cei unsprezece ani.

15. E.1

    Prezentați un argument care să demonstreze potențialul turistic al litoralului românesc.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Litoralul românesc are aproximativ 245 km, cu plaje largi de nisip fin orientate spre est, unde marea este puțin adâncă și se încălzește peste 22 °C vara; pe acest sector s-a dezvoltat un lanț continuu de stațiuni, de la Mamaia la Vama Veche, care atrage turismul de vară de masă.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Un argument trebuie să lege o trăsătură naturală de o consecință turistică. Enumerarea stațiunilor, singură, se punctează parțial: examinatorul vrea să vadă de ce sunt ele acolo.

    • Alte argumente care se pot dezvolta: orientarea spre est face ca răsăritul să se vadă deasupra mării, element de peisaj căutat; nămolul sapropelic de la Techirghiol susține turismul balnear, care prelungește sezonul; apropierea de Delta Dunării, rezervație a biosferei, permite excursii de o zi.
16. E.2

    Prezentați un argument care să demonstreze potențialul economic al Dunării pentru România.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Dunărea este navigabilă pe cei aproximativ 1 075 km de sector românesc și, prin canalul Rin–Main–Dunăre și canalul Dunăre–Marea Neagră, leagă porturile românești de Marea Nordului și de portul Constanța; transportul pe apă este cel mai ieftin pentru mărfuri grele, de aceea de-a lungul fluviului s-au dezvoltat industrii mari, precum combinatul siderurgic de la Galați.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Fluviul are mai multe utilizări economice, iar fiecare poate susține un argument complet. Alege una și dezvolt-o până la efect, în loc să le enumeri pe toate pe scurt.

    • Hidroenergie: la Porțile de Fier I, în defileu, funcționează cea mai mare hidrocentrală de pe Dunăre, construită împreună cu Serbia, care valorifică diferența de nivel și debitul mare al fluviului.
    • Alte utilizări acceptate: irigarea terenurilor din Câmpia Română, pescuitul și acvacultura în deltă și în bălți, apa industrială și potabilă pentru orașele riverane, turismul de croazieră.