Simulare 2021 la Geografie, rezolvat pas cu pas

Folosește harta Europei de la pagina 1. Statele sunt marcate cu litere, iar orașele-capitală cu numere.

1. A.1

   Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu litera A.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Portugalia

   Litera A marchează fâșia îngustă de pe latura vestică a Peninsulei Iberice, deschisă în întregime spre Oceanul Atlantic. Este statul continental cel mai vestic al Europei și are un singur vecin pe uscat, Spania.

   Reperul care exclude Spania: suprafața marcată este alungită nord-sud și nu atinge Marea Mediterană, iar capitala Spaniei apare separat pe hartă, cu numărul 10.

2. A.2

   Precizați numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 11.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: București

   Numărul 11 este capitala din Câmpia Română, la sud-est de arcul carpatic și la circa 60 km de Dunăre. Este Bucureștiul, singura capitală marcată între Carpați și fluviu.

3. B.1

   Fluviul Tamisa traversează orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 14

   Tamisa străbate Londra, singura capitală marcată pe insula mare din nord-vestul Europei. Pe hartă este marcată cu 14, deci răspunsul cerut este cifra, nu numele.

   Perechile fluviu–capitală care revin cel mai des: Tamisa–Londra, Sena–Paris, Tibru–Roma, Spree–Berlin, Vistula–Varșovia, Dunărea–Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

4. B.2

   Statul marcat, pe hartă, cu litera C se numește...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Polonia

   Litera C marchează statul cel mai întins din Europa Centrală, cu ieșire la Marea Baltică, între Germania la vest și Belarus cu Ucraina la est. Aproape tot teritoriul lui este câmpie, iar munții apar doar pe granița sudică.

   Reperul care exclude Germania: granița dintre cele două este pe Odra, iar capitala Germaniei apare separat pe hartă, cu numărul 8, la vest de conturul literei C.

5. B.3

   Orașul-port Varna este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: J

   Varna este principalul port al Bulgariei la Marea Neagră, în nord-estul statului. Bulgaria este marcată pe hartă cu litera J — suprafața de la sud de Dunăre, vecinul sudic al României.

6. C.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește:

   2p
   • a. Amsterdam
   • b. Berlin
   • c. Berna
   • d. Bruxelles
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Berna

   Numărul 1 este capitala din interiorul Alpilor, între Franța, Germania, Austria și Italia. Este Berna, capitala Elveției — singura dintre cele patru variante situată într-un stat alpin fără ieșire la mare.

   • Departajarea celorlalte trei: Amsterdam și Bruxelles sunt mult mai la nord-vest, aproape de Marea Nordului; Berlinul este în plină Câmpie Germano-Polonă, marcat cu numărul 8.
7. C.2

   Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numește:

   2p
   • a. Belarus
   • b. Estonia
   • c. Letonia
   • d. Lituania
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Letonia

   Litera F marchează statul baltic din mijloc, între Estonia la nord și Lituania la sud, cu ieșire la Golful Riga. Este Letonia, cu capitala la Riga.

   • Ordinea de la nord la sud: Estonia, Letonia, Lituania. Belarus, a patra variantă, nu este stat baltic și nu are ieșire la mare — se elimină imediat prin poziție.
8. C.3

   Vegetația de stepă cunoscută sub numele de pustă este specifică în statul a cărui capitală este orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

   2p
   • a. 4
   • b. 6
   • c. 7
   • d. 9
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. 6

   Pusta este numele dat vegetației de stepă din Câmpia Panonică, pe teritoriul Ungariei. Capitala Ungariei, Budapesta, este marcată pe hartă cu 6.

9. C.4

   Vulcanii activi Etna și Vezuviu se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. D
   • b. E
   • c. G
   • d. I
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. G

   Etna, în Sicilia, și Vezuviul, lângă Napoli, sunt vulcanii activi ai Italiei — statul marcat cu litera G, peninsula în formă de cizmă din centrul Mediteranei.

   Vulcanismul se explică prin poziția Italiei la contactul plăcii africane cu cea eurasiatică: coliziunea lor a ridicat Apeninii și a deschis căi pentru magmă. Este singura zonă cu vulcani activi din Europa continentală, alături de Islanda, aflată însă pe dorsala oceanică.

10. C.5

    Fluviul Dunărea izvorăște de pe teritoriul statului a cărui capitală este orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

    2p
    • a. 1
    • b. 2
    • c. 3
    • d. 8
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: d. 8

    Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră, în sud-vestul Germaniei, prin unirea a două râuri mici, Brigach și Breg. Capitala Germaniei, Berlinul, este marcată cu 8.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera D și clima statului marcat, pe hartă, cu litera G. Deosebirile se pot referi la: factori genetici, tip de climă, temperaturi medii, amplitudine termică, precipitații, vânturi cu frecvență ridicată, alte aspecte climatice.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri climatice între Norvegia (D) și Italia (G), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Statele marcate sunt Norvegia (D) și Italia (G). Enunțul îți enumeră aspectele pe care poți compara; alege trei pe care le poți susține cu valori concrete și formulează-le comparativ, nu ca două descrieri alăturate.

    1. Tipul de climă: în Norvegia clima este temperat-oceanică pe litoralul vestic și subpolară în nordul extrem, în timp ce în Italia este mediteraneeană în cea mai mare parte a teritoriului și temperată în nord, în Câmpia Padului.
    2. Temperatura medie a lunii iulie: în Norvegia se menține în jur de 14–16 °C pe litoral și scade sub 10 °C în nord, în timp ce în Italia este de 24–26 °C, depășind 26 °C în sud și în insule.
    3. Regimul precipitațiilor: în Norvegia precipitațiile depășesc 1 000 mm, iar pe versanții vestici ai Alpilor Scandinaviei trec de 2 000 mm, fiind repartizate în tot anul, în timp ce în sudul Italiei sunt de 500–800 mm și cad aproape numai în sezonul rece, vara fiind secetoasă.
12. E

    Enumerați patru resurse de subsol exploatate în statul marcat, pe hartă, cu litera E.

    4p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Petrol, gaze naturale, huilă și minereu de fier

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera E marchează suprafața uriașă din estul hărții, adică Federația Rusă — statul cu cele mai bogate resurse de subsol ale continentului. Cerința valorează 4 puncte, câte unul pe resursă, deci scrie patru nume distincte.

    Resursă	Unde se exploatează
    Petrol	Câmpia Siberiei de Vest, zona Volga–Ural
    Gaze naturale	nordul Siberiei de Vest (Urengoi, Iamburg)
    Huilă	bazinele Kuznețk și Peciora
    Minereu de fier	anomalia magnetică de la Kursk

    • Alte resurse acceptate: minereuri de cupru și nichel (Norilsk), bauxită, aur, diamante (Iakuția), minereuri de uraniu, sare.
    • Atenție la formulare: cerința spune resurse de subsol. Lemnul din taiga și potențialul hidroenergetic sunt resurse naturale importante ale statului, dar nu sunt de subsol, deci nu se punctează aici.

Folosește harta României de la pagina 2. Unitățile de relief sunt marcate cu litere, orașele cu numere de la 1 la 6 și râurile cu numere de la 7 la 12.

1. A.1

   Precizați numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 12.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Olt

   Săgeata 12 indică singurul râu care traversează toate treptele de relief ale României: izvorăște din Carpații Orientali, străbate depresiunile Ciuc și Brașov, taie Carpații Meridionali prin defileul de la Turnu Roșu și trece prin Podișul Getic și Câmpia Română până la Dunăre.

   Este cel mai lung râu care curge integral pe teritoriul României (615 km) și cel cu cele mai multe hidrocentrale amenajate în trepte.

2. A.2

   Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 2.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Brașov

   Numărul 2 este orașul din interiorul arcului carpatic, în Depresiunea Brașovului, la poalele Munților Postăvaru și în apropierea Bucegilor. Este cel mai mare oraș din sud-estul Transilvaniei.

   Poziția explică orașul: aici converg trecătorile Predeal, Bran-Rucăr și Oituz, deci Brașovul a fost din Evul Mediu punctul de întâlnire al drumurilor dintre Transilvania, Muntenia și Moldova.

3. B.1

   Orașul Timișoara este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 11

   Timișoara este străbătută de Bega, singurul râu amenajat pentru navigație din România, canalizat pe traseul urban și legat de Timiș printr-un sistem de canale. Pe hartă, râul din extremitatea vestică este marcat cu 11.

4. B.2

   Munții Banatului sunt marcați, pe hartă, cu litera...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: E

   Munții Banatului sunt unitatea montană din sud-vestul extrem al țării, între Dunăre la sud, Câmpia de Vest la nord-vest și Munții Poiana Ruscă la nord-est. Pe hartă sunt marcați cu litera E.

   Sunt munți joși, cu altitudini de 1 000–1 400 m (Vârful Semenic, 1 447 m), și au cel mai bine dezvoltat relief carstic din Carpați — Cheile Nerei, Cheile Carașului, peșteri numeroase.

5. B.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Suceava

   Numărul 3 este orașul din nordul extrem al țării, în Podișul Sucevei, pe râul cu același nume, la mică distanță de granița cu Ucraina. Este reședința județului Suceava și principalul oraș al Bucovinei.

6. C.1

   Porțiuni de uscat numite grinduri se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. B
   • c. C
   • d. G
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. A

   Grindurile sunt porțiuni de uscat înălțate, formate prin depunerea aluviunilor de-a lungul brațelor sau prin acțiunea valurilor și a vântului. Ele sunt specifice Deltei Dunării, unitatea marcată cu litera A, în extremitatea estică a hărții.

   • Tipurile de grinduri, util de reținut: fluviatile, de-a lungul brațelor (Chilia, Sulina); maritime, paralele cu litoralul (Letea, Caraorman, Sărăturile); grindul continental Stipoc.
   • De ce contează: grindurile sunt singurele locuri din deltă unde se poate construi și cultiva, deci pe ele se află satele. Letea și Caraorman au chiar dune de nisip și păduri.
7. C.2

   Suprafețe întinse cultivate cu cereale sunt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. B
   • c. E
   • d. F
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. B

   Litera B marchează unitatea joasă din vestul țării, Câmpia de Vest, a doua regiune cerealieră a României după Câmpia Română. Terenul plan, solurile fertile și influențele oceanice, care aduc precipitații mai bogate decât în est, permit culturi mari de grâu și porumb.

   Regula de eliminare: cerealele cer suprafețe plane și continue, deci răspunsul este întotdeauna o câmpie sau un podiș jos. Variantele cu unități montane sau cu Delta Dunării se exclud imediat.

8. C.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este străbătut de râul:

   2p
   • a. Cerna
   • b. Lotru
   • c. Jiu
   • d. Motru
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Jiu

   Numărul 6 este orașul din sud-vestul țării, la contactul dintre Subcarpații Getici și Podișul Getic, pe Jiu, exact la ieșirea râului din munte.

   • De ce nu celelalte: Cerna curge în defileul Dunării, la Băile Herculane; Lotrul este afluent al Oltului, în Meridionali; Motru este afluent al Jiului, dar mai la vest. Toate trei sunt râuri din aceeași regiune, ceea ce face itemul mai greu decât pare.
   • Reperul economic: orașul este centrul administrativ al celei mai importante regiuni carbonifere a țării — Depresiunea Petroșani cu huilă în amonte, bazinul Rovinari cu lignit în aval.
9. C.4

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește:

   2p
   • a. Bârlad
   • b. Buzău
   • c. Ialomița
   • d. Siret
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Buzău

   Săgeata 10 indică râul care izvorăște din Carpații Curburii, traversează Subcarpații de Curbură și Câmpia Română de la nord-vest spre sud-est și se varsă în Siret.

   • Departajarea celorlalte trei: Ialomița curge paralel, mai la sud, dar se varsă direct în Dunăre; Bârladul este dincolo de Siret, în Podișul Moldovei; Siretul este râul colector, mult mai lung, care vine din nord.
10. C.5

    Gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

    2p
    • a. E
    • b. F
    • c. G
    • d. H
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: c. G

    Litera G marchează unitatea din centrul țării, în interiorul arcului carpatic: Depresiunea Transilvaniei. Este singura regiune a României din care se exploatează gaz metan, acumulat în structurile de tip dom din depozitele sedimentare groase de aici.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera F și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera D. Deosebirile se pot referi la: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor, dispunerea depresiunilor, alte aspecte.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între relieful Grupei Retezat-Godeanu (F) și relieful Podișului Getic (D), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea F este Grupa Retezat-Godeanu, din Carpații Meridionali, iar D este Podișul Getic. Fiind o pereche munte–podiș, cele mai sigure deosebiri sunt altitudinea, modul de formare și rocile, formulate comparativ.

    1. Altitudinea: în unitatea F altitudinile depășesc 2 500 m (Vârful Peleaga, 2 509 m), în timp ce în unitatea D se mențin în general între 300 și 600 m, fără să atingă 800 m.
    2. Modul de formare: unitatea F s-a format prin înălțarea și cutarea scoarței în orogeneza alpină, în timp ce unitatea D s-a format prin sedimentare, din materialele aduse de râuri și depuse la exteriorul muntelui, sub forma unui piemont.
    3. Tipurile de roci: în unitatea F predomină rocile dure — șisturi cristaline, granite și calcare în Retezatul Mic, în timp ce în unitatea D predomină rocile sedimentare friabile: pietrișuri, nisipuri și argile.
12. E.1

    Prezentați un factor natural care determină prezența vegetației de stepă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Clima, în special deficitul de precipitații: unitatea marcată primește sub 400 mm de precipitații anual, cele mai puține din țară, pentru că altitudinile mici nu forțează ascensiunea aerului, iar masele de aer continentale venite din est sunt uscate. Cu atât de puțină apă, arborii nu se pot menține — ei au nevoie de peste 500 mm —, așa că vegetația naturală se reduce la ierburi rezistente la secetă, adaptate prin rădăcini adânci și frunze înguste, adică la stepă.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera H marchează Podișul Dobrogei de Sud, cea mai uscată regiune a României. Cerința vrea un factor natural prezentat, deci „clima aridă” singură se punctează parțial: trebuie arătat de ce lipsa apei exclude pădurea.

    Lanțul de reținut, cel mai verificat la examen: precipitații reduse → stepă și silvostepă → molisoluri (cernoziomuri), cele mai fertile soluri ale țării. Vegetația și solul sunt consecințe ale climei, nu cauze.

    • Elemente care întăresc răspunsul: temperaturile ridicate de vară, peste 22 °C, care măresc evaporația și accentuează deficitul de apă; substratul de loess, permeabil, prin care apa se infiltrează repede; lipsa unei bariere montane care să provoace precipitații.
13. E.2

    Prezentați o cauză care determină producerea alunecărilor de teren în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Alcătuirea geologică: unitatea este formată din argile, marne și nisipuri, roci moi și impermeabile. Când ploile abundente sau topirea zăpezii saturează stratul de la suprafață, apa nu poate coborî mai adânc, se acumulează la contactul cu argila și o transformă într-un plan alunecos; masa de pământ îmbibată devine mai grea și alunecă pe versant, sub acțiunea gravitației. Fenomenul este favorizat de pantele accentuate ale versanților și de despăduriri, care lasă solul fără rădăcinile care îl fixau.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera C marchează o unitate de dealuri sedimentare de la exteriorul Carpaților Orientali. Cerința vrea o cauză prezentată: „argila” singură este doar factorul, nu mecanismul.

    Un răspuns complet la o cerință despre un proces geomorfologic are trei verigi: materialul (ce rocă), declanșatorul (apa) și forța care mișcă (gravitația, pe pantă). Dacă lipsește una, punctajul este parțial.

Folosește diagrama climatică de la Edinburgh de la pagina 3 și tabelul cu lungimea rețelei de autostrăzi de la pagina 4.

1. A.1 - valoare

   Precizați valoarea maximă a temperaturii medii lunare, în grade Celsius.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 15 °C (14,8–15,2 °C)

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Pe diagrama climatică, temperaturile sunt reprezentate de curbă, iar precipitațiile de coloane. Se caută punctul cel mai înalt al curbei și se proiectează pe axa temperaturilor, cea din stânga. Baremul acceptă valori între 14,8 și 15,2 °C.

2. A.1 - luna

   Precizați luna în care se înregistrează valoarea maximă a temperaturii medii lunare.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: iulie

   Maximul termic este în iulie, cu o lună întârziere față de solstițiul de vară, pentru că uscatul continuă să acumuleze căldură și după ce zilele au început să se scurteze.

   La stațiile mediteraneene, puternic influențate de mare, maximul se deplasează chiar în august, pentru că apa are inerție termică mai mare. Diferența de o lună este un detaliu care poate fi cerut ca explicație.

3. A.2 - valoare

   Precizați valoarea minimă a cantității medii lunare de precipitații, în milimetri.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 40 mm (39–41 mm)

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se caută coloana cea mai scurtă și se citește pe axa din dreapta, cea a precipitațiilor. Baremul acceptă un interval îngust, între 39 și 41 mm, deci citirea trebuie făcută pe diviziunea cea mai apropiată.

4. A.2 - luna

   Precizați luna în care se înregistrează valoarea minimă a cantității medii lunare de precipitații.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: aprilie

   Minimul de precipitații este în aprilie, în plin sezon de tranziție — nu vara, ca la stațiile mediteraneene, și nu iarna, ca la cele continentale.

   Detaliul important nu este luna în sine, ci cât de puțin variază precipitațiile de la o lună la alta: chiar și minimul este de circa 40 mm, deci nicio lună nu este secetoasă. Este semnătura climei oceanice.

5. B.1

   Calculați amplitudinea termică medie anuală.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 11–12 °C

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Amplitudinea termică medie anuală este diferența dintre media lunii celei mai calde și media lunii celei mai reci: aproximativ 15 °C − 3,5 °C ≈ 11,5 °C. Baremul acceptă orice rezultat între 11 și 12 °C.

6. B.2

   Explicați faptul că, în lunile de iarnă, temperaturile medii lunare nu sunt negative.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Stația se află pe litoralul vestic al Europei, unde Curentul Atlanticului de Nord aduce apă caldă din zona tropicală, iar vânturile de vest transportă permanent aerul încălzit deasupra oceanului spre uscat. Apa cedează iarna căldura acumulată vara, având o capacitate calorică mult mai mare decât uscatul, așa că media lunilor de iarnă se menține în jur de 3–4 °C, pozitivă, deși localitatea se află la o latitudine de peste 55°, comparabilă cu cea a Moscovei, unde ianuarie coboară sub −8 °C.

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Cerința spune „explicați”, deci nu ajunge să numești influența oceanică: trebuie arătat mecanismul — ce aduce căldura și cum ajunge ea peste uscat.

   Comparația cu o localitate de aceeași latitudine din interiorul continentului este cel mai puternic argument pe care îl poți scrie, pentru că arată că latitudinea singură nu explică valorile — deci factorul decisiv este altul.

7. B.3

   Precizați tipul de climă în care se încadrează diagrama de mai sus.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Climă temperat-oceanică

   Trei elemente citite mai sus duc împreună la răspuns: veri răcoroase, cu media lunii celei mai calde de doar 15 °C; ierni blânde, cu medii pozitive; precipitații repartizate uniform în tot anul, fără lună secetoasă. Amplitudinea mică, de 11–12 °C, confirmă.

8. C.1

   Pentru Serbia, precizați numele a patru state vecine.

   4p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Ungaria, România, Bulgaria și Croația

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Serbia are cei mai mulți vecini dintre statele balcanice și nicio ieșire la mare. Itemul valorează 4 puncte, câte unul pe stat corect, deci scrie patru de care ești sigur.

   • Toți vecinii, grupați pe direcții: la nord — Ungaria; la est — România, apoi Bulgaria; la sud — Macedonia de Nord și Albania; la vest — Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația.
   • Cei mai siguri de scris: Ungaria, România, Bulgaria și Croația — patru state despre care nu există nicio ambiguitate.
9. C.2

   Pentru Serbia, precizați numele a două cursuri de apă.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Dunărea și Sava

   Dunărea traversează nordul statului și primește chiar la Belgrad apele Savei. Ambele sunt navigabile și sunt principalele căi de transport ale unui stat lipsit de ieșire la mare.

   Alte cursuri acceptate: Morava, cel mai important râu interior, Tisa, care vine din Ungaria, și Drina, la granița cu Bosnia și Herțegovina.

10. C.3

    Pentru Serbia, precizați numele unei unități de relief.

    1p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Câmpia Panonică

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Nordul Serbiei, regiunea Voivodina, aparține Câmpiei Panonice — aceeași unitate care ocupă Ungaria și se continuă în vestul României. Dunărea și Sava o despart de restul teritoriului, muntos și colinar.

    Alte unități acceptate: Munții Dinarici, în vest, Munții Balcani, în est, și Podișul Serbiei, în centru. Itemul cere una singură, deci nu pierde timp scriind o listă.

11. C.4

    Pentru Serbia, precizați numele a trei orașe.

    3p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Belgrad, Novi Sad și Niș

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Belgradul este capitala, la confluența Savei cu Dunărea; Novi Sad este al doilea oraș, în Voivodina, tot pe Dunăre; Niș este cel mai mare oraș din sudul țării, pe valea Moravei.

12. D.1

    Precizați statul care a avut cea mai mare creștere a lungimii autostrăzilor în perioada 2012-2018.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: Spania

    Cerința întreabă de cea mai mare creștere, deci trebuie să compari, pentru fiecare stat din tabel, diferența dintre coloana anului 2018 și cea a anului 2012 — nu lungimile finale.

13. D.2

    Calculați cu cât a crescut lungimea autostrăzilor din România în perioada 2012-2018.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 273 km

    Se lucrează pe rândul României, între cele două coloane de ani: 823 − 550 = 273 km construiți în șase ani.

    Ordinea de mărime merită reținută, pentru că apare des la itemii de comparație: în această perioadă România a adăugat sub 300 km, în timp ce statele din vestul Europei aveau deja rețele de mii de kilometri.

14. D.3

    Calculați cu cât era mai lungă rețeaua de autostrăzi din Cehia față de cea din România în 2018.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 429 km

    Aici se compară două state în același an, deci se lucrează pe coloana anului 2018: 1 252 − 823 = 429 km.

15. E

    Prezentați două cauze care determină valorile reduse ale densității medii a populației în Peninsula Scandinavă.

    4p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Prima cauză — relieful: Alpii Scandinaviei ocupă vestul peninsulei, coasta este tăiată de fiorduri adânci, iar platoul din interior a fost răzuit de ghețari și este acoperit de stâncă, mii de lacuri și mlaștini; pe un asemenea teren nu se pot construi așezări și nu se poate practica agricultura, așa că populația se adună pe fâșiile joase de la sud și de pe litoral. A doua cauză — clima: la latitudini de 55–71°, iernile sunt lungi și geroase, verile scurte și răcoroase, iar sezonul de vegetație durează doar câteva luni, insuficient pentru culturi; nordul, dincolo de Cercul Polar, are și noapte polară, ceea ce face locuirea permanentă foarte costisitoare.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cerința valorează 4 puncte pentru două cauze, deci o singură cauză, oricât de bine explicată, aduce cel mult jumătate din puncte. Fiecare cauză trebuie dusă până la efectul ei asupra locuirii.

    „Relief muntos” și „climă rece” sunt doar factorii; ele se punctează parțial. Ce le transformă în cauze prezentate este veriga finală: de ce anume un munte sau un ger împiedică oamenii să se așeze acolo.

    • Alte cauze acceptate, dezvoltate: solurile podzolice, acide și subțiri, formate sub conifere, care nu susțin agricultura; suprafața uriașă ocupată de păduri, lacuri și mlaștini, care nu poate fi locuită; economia bazată pe pescuit, silvicultură și petrol offshore, activități care ocupă puțină forță de muncă pe spații foarte mari.
    • Cifra care ancorează răspunsul: Norvegia și Suedia au densități de circa 15–25 de locuitori pe kilometru pătrat, față de o medie europeană de peste 70, iar cea mai mare parte a populației lor trăiește în treimea sudică a teritoriului.