Simulare 2022 la Geografie, rezolvat pas cu pas

Folosește harta politică a Europei de la pagina 1. Statele sunt marcate cu litere, iar orașele-capitală cu numere.

1. A.1

   Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu litera I.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Portugalia

   Litera I marchează fâșia îngustă de pe latura vestică a Peninsulei Iberice, deschisă în întregime spre Oceanul Atlantic. Este statul continental cel mai vestic al Europei și are un singur vecin pe uscat, Spania.

   Reperul care exclude Spania: suprafața marcată nu atinge Marea Mediterană, iar capitala Spaniei apare separat pe hartă, cu numărul 6, în interiorul peninsulei.

2. A.2

   Precizați numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Budapesta

   Numărul 4 este capitala din interiorul Câmpiei Panonice, singura capitală europeană pe care Dunărea o taie exact în două: Buda, pe dealurile de pe malul drept, și Pesta, în câmpia de pe malul stâng.

3. B.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Madrid

   Numărul 6 este capitala din mijlocul podișului Meseta, la peste 600 m altitudine. Este Madridul, singura capitală iberică fără ieșire la mare și practic singura capitală europeană importantă plasată în centrul geometric al statului.

4. B.2

   Statul marcat, pe hartă, cu litera E se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Finlanda

   Litera E marchează statul nordic alungit nord-sud, între Suedia la vest și Rusia la est, cu ieșire la Golful Finic și Golful Botnic. Este Finlanda, cu mii de lacuri glaciare în interior.

   Departajarea de Suedia, vecina de la vest: Suedia ocupă latura estică a Peninsulei Scandinave, iar Finlanda este dincolo de Golful Botnic, deja pe continent.

5. B.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 15 este capitala statului numit ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Norvegia

   Numărul 15 este capitala din sudul Peninsulei Scandinave, pe latura vestică, la capătul unui fiord lung. Este Oslo, deci statul cerut este Norvegia.

6. C.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește:

   2p
   • a. Berna
   • b. Copenhaga
   • c. Praga
   • d. Viena
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. Berna

   Numărul 7 este capitala din interiorul Alpilor, între Franța, Germania, Austria și Italia. Este Berna, capitala Elveției — și singura dintre cele patru variante situată într-un stat alpin fără ieșire la mare.

   • Departajarea celorlalte trei: Copenhaga este la strâmtorile daneze, mult mai la nord; Praga este într-o depresiune înconjurată de munți, la nord-est; Viena este pe Dunăre, la est de Alpi.
7. C.2

   Porturile Hamburg și Bremen se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. C
   • b. D
   • c. F
   • d. H
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. H

   Hamburg și Bremen sunt porturile de la Marea Nordului ale Germaniei, așezate pe estuarele Elbei și, respectiv, ale Weserului. Germania este marcată cu litera H.

   Detaliul util: ambele sunt porturi fluvial-maritime, la câteva zeci de kilometri în interiorul uscatului, pe estuare accesibile navelor mari. Hamburg este al treilea port al Europei, după Rotterdam și Anvers.

8. C.3

   Munții Carpați se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. B
   • b. F
   • c. G
   • d. H
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. G

   Litera G marchează statul mic și alungit est-vest de la sud de Polonia și la nord de Ungaria, adică Slovacia — străbătută de Carpații Occidentali, cu Munții Tatra și cel mai înalt vârf al întregului lanț carpatic (Gerlachovský štít, 2 655 m).

   • De ce nu celelalte: B este în Peninsula Balcanică, unde lanțul este cel Dinaric; F este un stat baltic, fără munți; H este Germania, mărginită la sud de Alpi.
9. C.4

   Statul marcat, pe hartă, cu litera B se numește:

   2p
   • a. Albania
   • b. Bosnia și Herțegovina
   • c. Croația
   • d. Muntenegru
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Bosnia și Herțegovina

   Litera B marchează statul din interiorul Peninsulei Balcanice, cuprins aproape în întregime în „potcoava” Croației, cu doar câțiva kilometri de ieșire la Marea Adriatică. Este Bosnia și Herțegovina, cu capitala la Sarajevo.

   Departajarea celorlalte trei: Croația are forma caracteristică de potcoavă, în jurul statului marcat; Muntenegru este mai la sud, pe litoral; Albania este cea mai sudică, spre Grecia.

10. C.5

    Fluviul Sena străbate orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:

    2p
    • a. 1
    • b. 7
    • c. 9
    • d. 10
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: d. 10

    Sena străbate Parisul și se varsă printr-un estuar în Marea Mânecii, la Le Havre. Pe hartă, Parisul este capitala marcată cu 10.

    Celelalte variante sunt capitale pe alte bazine: 1 este Roma, pe Tibru; 7 este Berna, în Alpi, pe Aar; 9 este Bruxelles, în bazinul Escaut.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera C și clima statului marcat, pe hartă, cu litera D.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri climatice între Regatul Unit (C) și Grecia (D), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Statele marcate sunt Regatul Unit (C) și Grecia (D). Enunțul enumeră aspectele pe care poți compara; alege trei pe care le poți susține cu valori concrete și scrie-le comparativ, nu ca două descrieri alăturate.

    1. Tipul de climă: în Regatul Unit clima este temperat-oceanică, în timp ce în Grecia este mediteraneeană, cu nuanțe subtropicale în sud.
    2. Amplitudinea termică anuală: în Regatul Unit este mică, în jur de 13 °C (ianuarie 4–5 °C, iulie 16–18 °C), în timp ce în Grecia ajunge la circa 18 °C (ianuarie 9–11 °C, iulie peste 26 °C).
    3. Regimul precipitațiilor: în Regatul Unit precipitațiile sunt de 700–1 500 mm și cad în tot anul, fără lună secetoasă, în timp ce în Grecia sunt de 400–700 mm și se concentrează în semestrul rece, vara fiind secetoasă.
12. E.1

    Prezentați un factor natural care favorizează cultivarea viței de vie în statul al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul 1.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Clima mediteraneeană: verile sunt lungi, fierbinți și secetoase, cu peste 2 500 de ore de strălucire a soarelui pe an, iar această cantitate mare de căldură și lumină permite acumularea zahărului în boabe și maturizarea deplină a recoltei; iernile blânde, fără înghețuri puternice, nu distrug butucii. Adăugând versanții însoriți și bine drenați ai dealurilor și ai Apeninilor, rezultă condiții optime, iar Italia este printre primii producători de vin ai lumii.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Capitala marcată cu 1 este Roma, deci statul este Italia. Cerința vrea un factor natural prezentat: nu ajunge „climă favorabilă”, trebuie să spui ce anume din climă ajută vița-de-vie.

    • Alți factori acceptați, dezvoltați: relieful — peste 75% din teritoriu este colinar și montan, cu versanți expuși spre sud, care primesc maximum de radiație și scurg apa în exces; solurile — brune și vulcanice, permeabile, care se încălzesc repede; poziția peninsulară, care aduce influența moderatoare a mării.
    • De evitat: argumentele economice — tradiția, exportul, piața. Cerința spune explicit „factor natural”.
13. E.2

    Prezentați un factor natural care determină densitatea redusă a populației în statul marcat, pe hartă, cu litera J.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Relieful vulcanic și glaciar al interiorului: partea centrală a insulei este un platou bazaltic înalt, acoperit de câmpuri de lavă, deșerturi de cenușă și calote glaciare — Vatnajökull este cel mai mare ghețar al Europei. Pe un astfel de teren nu se poate construi, nu se poate cultiva nimic și nu există căi de comunicație permanente, așa că populația se concentrează pe fâșia îngustă de litoral, iar densitatea medie a statului rămâne una dintre cele mai mici din Europa.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera J marchează Islanda, insula din nord-vestul hărții. Cerința cere un factor natural prezentat, deci trebuie arătat drumul de la relief la densitate.

    Structura care aduce punctajul întreg: numești factorul, arăți cum arată concret pe teren, apoi spui ce împiedică el — locuirea, agricultura sau construcțiile. Fără al treilea pas, răspunsul rămâne parțial.

    • Alți factori acceptați, dezvoltați: clima subpolară, cu veri scurte și răcoroase, care nu permite agricultura; vulcanismul activ și cutremurele, care fac zonele centrale periculoase; lipsa pădurilor și solurile subțiri, formate pe cenușă vulcanică.

Folosește harta României de la pagina 2. Unitățile de relief sunt marcate cu litere, râurile cu numere de la 1 la 6, iar orașele cu numere de la 7 la 12.

1. A.1

   Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 11.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Sibiu

   Numărul 11 este orașul din sudul Depresiunii Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, pe râul Cibin, chiar la poalele Carpaților Meridionali. Este reședința județului Sibiu.

   Poziția are o explicație istorică: orașul controlează accesul spre defileul Oltului de la Turnu Roșu, cea mai comodă trecere dintre Transilvania și Muntenia.

2. A.2

   Precizați numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 2.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Prut

   Săgeata 2 indică râul care formează toată granița de est a României, cu Republica Moldova, de la nord până la vărsarea în Dunăre. Izvorăște din Carpații Păduroși, în Ucraina.

   Este cel mai lung afluent al Dunării pe teritoriul României și singurul râu mare care curge de la nord la sud pe marginea estică a țării.

3. B.1

   Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Mureș

   Săgeata 1 indică râul care izvorăște din Carpații Orientali, de sub Munții Hășmaș, curge spre vest prin toată Depresiunea Transilvaniei și iese din țară prin Câmpia de Vest. Este Mureșul, cel mai lung râu interior al României (761 km).

   Orașele de pe traseul lui, în ordine: Topliţa, Târgu Mureș, Alba Iulia, Deva, Arad — un șir util de reținut, pentru că apare frecvent la itemii cu perechi râu–oraș.

4. B.2

   Munți formați în orogeneza hercinică există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: C

   Singurii munți formați în orogeneza hercinică din România sunt Munții Măcinului, din nordul Dobrogei — cuprinși în unitatea marcată cu litera C, la est de Dunăre.

   Vârsta explică forma: fiind cu sute de milioane de ani mai vechi decât Carpații, au fost tociți de eroziune până la altitudini sub 500 m (Vârful Țuțuiatu, 467 m). Aspectul de dealuri este chiar dovada vechimii lor.

5. B.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Brăila

   Numărul 12 este orașul-port de pe Dunărea maritimă, în fața Bălții Brăilei, pe sectorul pe care urcă nave de mare tonaj. Este Brăila, reședința județului cu același nume.

   Reperul care o separă de Galați, vecinul din amonte: Brăila este la sud de confluența Siretului cu Dunărea, Galați la nord de ea.

6. C.1

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este străbătut de râul numit:

   2p
   • a. Barcău
   • b. Crișul Negru
   • c. Crișul Repede
   • d. Someș
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. Someș

   Numărul 9 este orașul din colțul de nord-vest al țării, în Câmpia de Vest, singura zonă a hărții drenată de Someș înainte ca acesta să treacă în Ungaria.

   • De ce nu celelalte: Barcăul, Crișul Negru și Crișul Repede sunt toate mai la sud, în Crișana. Someșul este singurul râu mare din extremitatea nord-vestică.
7. C.2

   Gaz metan se exploatează din subsolul unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. B
   • c. F
   • d. H
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. H

   Litera H marchează unitatea din interiorul arcului carpatic, în Depresiunea Transilvaniei. Este singura regiune a României din care se exploatează gaz metan, acumulat în structurile de tip dom din depozitele sedimentare groase de aici.

8. C.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește:

   2p
   • a. Bacău
   • b. Iași
   • c. Piatra Neamț
   • d. Suceava
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Piatra Neamț

   Numărul 10 este orașul de la contactul dintre Carpații Orientali și Subcarpații Moldovei, pe Bistrița, în amonte de Bacău. Este Piatra Neamț, reședința județului Neamț.

   • Departajarea celorlalte trei: Suceava este mult mai la nord; Iași mult mai la est, aproape de Prut; Bacăul mai la sud, tot pe Bistrița, dar deja în zona de confluență cu Siretul.
9. C.4

   Străbate două bazine carbonifere râul marcat, pe hartă, cu numărul:

   2p
   • a. 3
   • b. 4
   • c. 5
   • d. 6
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. 6

   Săgeata 6 indică Jiul, singurul râu din România care străbate două bazine carbonifere: Depresiunea Petroșani, cu huilă, în amonte, și bazinul Motru–Rovinari, cu lignit, în aval.

   Asocierea de reținut: huila se exploatează la Petrila, Lupeni și Vulcan, iar lignitul la Rovinari și Motru, unde alimentează termocentralele din Oltenia. Cărbunele explică de ce valea Jiului este cea mai industrializată vale carpatică.

10. C.5

    Cel mai mare oraș, ca număr de locuitori, pe care îl străbate râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește:

    2p
    • a. București
    • b. Buzău
    • c. Giurgiu
    • d. Slobozia
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: a. București

    Săgeata 5 indică Dâmbovița, râul care coboară din Munții Făgăraș, traversează Subcarpații și Câmpia Română și trece prin București, unde este canalizat pe tot traseul urban.

    Cerința spune „cel mai mare oraș”, deci răspunsul este Capitala, cu diferență de un ordin de mărime față de oricare altă variantă oferită.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera D.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între relieful Podișului Bârladului (A) și relieful Grupei Nordice a Carpaților Orientali (D), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea A este Podișul Bârladului, iar D este grupa nordică a Carpaților Orientali — cea care cuprinde munții Maramureșului, Rodnei și ai Bucovinei. Fiind o pereche podiș–munte, deosebirile sigure sunt altitudinea, modul de formare și rocile, formulate comparativ.

    1. Altitudinea: în unitatea A altitudinile sunt de 200–400 m, atingând local circa 500 m, în timp ce în unitatea D depășesc 2 300 m (Vârful Pietrosul Rodnei, 2 303 m).
    2. Modul de formare: unitatea A s-a format prin sedimentare într-un bazin acoperit anterior de apă, iar aspectul actual se datorează fragmentării de către râuri, în timp ce unitatea D s-a format prin înălțarea și cutarea scoarței în orogeneza alpină, însoțită de erupții vulcanice pe latura vestică.
    3. Tipurile de roci: în unitatea A predomină argilele, marnele și nisipurile, dispuse aproape orizontal, în timp ce în unitatea D predomină rocile dure — șisturi cristaline, fliș și roci vulcanice.
12. E.1

    Precizați două resurse de subsol exploatate în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera G.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Petrol și lignit

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Litera G marchează Subcarpații Getici, fâșia de dealuri dintre Carpații Meridionali și Podișul Getic. Fiind alcătuiți din roci sedimentare cutate, sunt bogați în hidrocarburi și în cărbune inferior.

    • Resurse acceptate: petrol (Țicleni, Bustuchin), gaze de sondă, lignit, sare (Ocnele Mari), plus materiale de construcție.
    • Regula rocilor: petrolul, gazele, sarea și cărbunele se formează numai în roci sedimentare. Într-o unitate cu roci cristaline sau vulcanice ai căuta în schimb minereuri metalifere.
13. E.2

    Prezentați un element de favorabilitate care a determinat dezvoltarea orașului marcat, pe hartă, cu numărul 8.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Poziția pe Dunăre, la ieșirea din defileu: aici fluviul iese dintre munți, malurile devin joase și accesibile, iar apa este suficient de adâncă pentru navigație — de aceea locul a fost din antichitate punctul de trecere peste Dunăre (podul lui Apolodor din Damasc) și apoi port fluvial. Această poziție de nod de transport a atras comerțul, iar mai târziu construirea sistemului hidroenergetic Porțile de Fier a adus și industrie orașului.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Orașul marcat cu 8 este Drobeta-Turnu Severin. Un element de favorabilitate prezentat complet are două părți: trăsătura geografică și consecința ei pentru oraș.

    „Este pe Dunăre” este doar trăsătura, deci se punctează parțial. Ce aduce punctajul întreg este de ce anume contează Dunărea exact acolo: la ieșirea din defileu, unde se putea traversa și unde se putea amenaja un port.

    • Alte elemente acceptate: resursele din apropiere (cărbune, minereuri, materiale de construcție), care au susținut industria; hidrocentrala de la Porțile de Fier, care a adus energie ieftină; clima blândă, cu influențe submediteraneene; poziția de punct de frontieră spre Serbia.

Folosește reprezentarea grafică de la pagina 3 (evoluția numărului de turiști 2016-2019) și tabelul de la pagina 4 (producția de autoturisme, 2012).

1. A.1

   Precizați numărul de turiști din Franța în anul 2019.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 38 500 000 – 40 000 000 de turiști

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se caută pe grafic seria Franței și se citește valoarea din dreptul anului 2019, proiectată pe axa verticală. Baremul acceptă un interval, între 38,5 și 40 de milioane de turiști.

2. A.2

   Precizați numărul de turiști din Germania în anul 2018.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 53 500 000 – 54 500 000 de turiști

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Aceeași citire, pentru Germania, în anul 2018. Intervalul acceptat este îngust, între 53,5 și 54,5 milioane, deci proiectează valoarea exact pe diviziunea cea mai apropiată.

   Reține ordinea de mărime: statul cu cel mai mare număr de turiști din grafic are aproximativ de două ori valoarea celui mai mic. Îți va fi utilă la verificarea rezultatelor de la grupa B.

3. A.3

   Precizați numărul de turiști din Spania în anul 2017.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 25 500 000 – 26 500 000 de turiști

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Citirea pentru Spania, în anul 2017 — deci nici prima, nici ultima coloană a seriei. Baremul acceptă intervalul 25,5–26,5 milioane de turiști.

4. A.4

   Precizați anul în care s-a înregistrat cel mai mare număr (total) de turiști.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: 2019

   Cerința întreabă de numărul total de turiști, deci se compară sumele celor trei state pe fiecare an, nu valorile individuale. Cum toate cele trei serii cresc pe parcursul perioadei, maximul este în ultimul an, 2019.

   Nu trebuie să faci adunările: dacă toate seriile cresc, anul cu totalul cel mai mare este cel din capătul din dreapta. Verifică doar că nicio serie nu scade — acolo ar fi capcana.

5. B.1

   Calculați diferența dintre numărul de turiști din Germania și din Spania în anul 2019.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 26 000 000 – 28 000 000 de turiști

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se citesc valorile celor două state din dreptul anului 2019 și se scade cea mai mică din cea mai mare. Rezultatul acceptat este între 26 și 28 de milioane de turiști.

   Ordinea din enunț este ordinea din scădere: Germania minus Spania. Scrie rezultatul ca număr pozitiv și cu unitatea de măsură, adică în turiști, nu în procente.

6. B.2

   Calculați diferența dintre numărul de turiști din Germania și din Franța în anul 2016.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 15 000 000 – 17 000 000 de turiști

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Aceeași operație, dar în primul an al seriei, 2016: valoarea Germaniei minus valoarea Franței dă între 15 și 17 milioane de turiști.

7. B.3

   Precizați numele a două regiuni sau obiective turistice din Franța.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Coasta de Azur și Turnul Eiffel din Paris

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Baremul acceptă atât regiuni, cât și obiective sau chiar nume de orașe, deci poți combina: o regiune turistică celebră plus un monument. Fiecare valorează un punct.

   • Regiuni sigure: Coasta de Azur (Riviera franceză), Provence, Valea Loarei, Alpii francezi cu stațiunea Chamonix, Normandia.
   • Obiective sigure: Turnul Eiffel, Luvru, Catedrala Notre-Dame, Palatul Versailles, Mont Saint-Michel, Arcul de Triumf.
8. C.1

   Precizați numele unui stat vecin cu Republica Moldova.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: România

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Republica Moldova are doar doi vecini: România la vest, de care o separă Prutul, și Ucraina la nord, est și sud. Oricare dintre cele două aduce punctul.

   Consecința poziției merită reținută: statul nu are ieșire la mare, iar accesul la Dunăre se face pe circa 600 m de mal, la Giurgiulești, unde a fost amenajat singurul port dunărean al țării.

9. C.2

   Precizați numele a două unități de relief din Republica Moldova.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Podișul Codrilor și Câmpia Prutului Inferior

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Relieful Republicii Moldova este format din podișuri și câmpii joase, ca o continuare a Podișului Moldovei. Partea cea mai înaltă este Podișul Codrilor, în centru, cu dealuri împădurite care depășesc 400 m (Dealul Bălănești, 428 m).

   • Alte unități acceptate: Podișul Nistrului, Câmpia Bălților, Podișul Tigheciului, Câmpia Nistrului Inferior.
   • De evitat: orice unitate montană. În Republica Moldova nu există munți.
10. C.3

    Precizați numele a două cursuri de apă din Republica Moldova.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: Prutul și Nistrul

    Cele două râuri mari care încadrează teritoriul sunt Prutul la vest, pe granița cu România, și Nistrul la est, care traversează statul de la nord spre sud-est.

    Alte cursuri acceptate: Bâcul, care trece prin Chișinău, Răutul și Botna. Dacă nu ești sigur de afluenți, cele două nume mari sunt suficiente pentru punctajul întreg.

11. C.4

    Precizați numele a trei orașe din Republica Moldova.

    3p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Chișinău, Bălți și Tiraspol

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Chișinăul este capitala și singurul oraș cu peste 500 000 de locuitori, pe râul Bâc. Bălți este principalul centru din nord, iar Tiraspol cel mai mare oraș de pe malul stâng al Nistrului.

    • Alte orașe acceptate: Cahul, Orhei, Soroca, Ungheni, Comrat, Bender (Tighina).
12. C.5

    Precizați tipul de climă din Republica Moldova.

    1p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: Climă temperat-continentală

    Fiind un stat de interior, fără ieșire la mare și fără munți, Republica Moldova are climă temperat-continentală, cu nuanță de ariditate în sud-est: ierni cu medii de −3…−4 °C, veri de peste 21 °C și precipitații de doar 500–550 mm.

13. C.6

    Precizați un tip de vegetație din Republica Moldova.

    1p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Vegetație de silvostepă

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Precipitațiile reduse și clima continentală fac ca vegetația dominantă să fie de silvostepă — pâlcuri de pădure alternând cu suprafețe ierboase — trecând spre stepă în sudul statului.

    Alte tipuri acceptate: stepa, în sud, și pădurile de stejar și fag din Podișul Codrilor, care au dat chiar numele regiunii („codru” însemnând pădure deasă).

14. D.1

    Calculați diferența dintre numărul de autoturisme produse pe an în Franța și în România.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 1 356 258 de autoturisme

    Se citesc din tabel producțiile celor două state și se scade cea mai mică din cea mai mare: 1 682 814 − 326 556 = 1 356 258 de autoturisme pe an.

15. D.2

    Calculați diferența dintre numărul de autoturisme produse pe an la 1000 de locuitori în Cehia și în Germania.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 43 de autoturisme

    Aici se lucrează pe coloana raportată la 1 000 de locuitori: 112 − 69 = 43 de autoturisme la mia de locuitori.

    Rezultatul merită o clipă de gândire: Germania produce în total mult mai multe autoturisme, dar are și de opt ori mai mulți locuitori, așa că raportat la populație Cehia este mai productivă. Este exact ce arată un indicator „pe locuitor”.

16. D.3

    Precizați numele unui oraș din România, în care se produc autoturisme.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Mioveni (județul Argeș)

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    În România autoturismele se produc în două centre: Mioveni, lângă Pitești, și Craiova. Baremul acceptă oricare dintre ele, precum și „Pitești” pentru primul.

    Amplasarea nu este întâmplătoare: ambele orașe sunt în sudul țării, aproape de căi de transport spre Dunăre și spre porturi, într-o zonă cu tradiție industrială și forță de muncă disponibilă.

17. E.1

    Explicați faptul că pe litoralul românesc temperatura medie a lunii ianuarie este mai mare decât în restul țării.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Marea Neagră acumulează căldură în timpul verii și, având o capacitate calorică mult mai mare decât uscatul, o cedează lent în timpul iernii; aerul de deasupra apei rămâne astfel mai cald și este împins spre litoral, unde media lunii ianuarie se menține în jur de 0 °C, în loc de −2…−3 °C, cât se înregistrează în interiorul Câmpiei Române, la aceeași latitudine.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cerința spune „explicați”, deci nu este suficient să numești influențele pontice: trebuie arătat mecanismul prin care marea încălzește aerul iarna.

    Ideea centrală este diferența de comportament termic dintre apă și uscat: apa se încălzește și se răcește lent, uscatul repede. De aici derivă și celălalt efect al litoralului — verile mai puțin fierbinți decât în interior — și amplitudinea termică mai mică.

18. E.2

    Explicați densitatea redusă a căilor ferate în Peninsula Scandinavă.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Relieful și clima fac construcția extrem de costisitoare: Alpii Scandinaviei ocupă vestul peninsulei, coasta este tăiată de fiorduri adânci, iar platoul din interior este acoperit de mii de lacuri glaciare și de mlaștini, așa că orice linie ar cere tuneluri, viaducte și lucrări de întreținere grele într-un climat cu ierni lungi și zăpadă abundentă. În plus, populația este foarte rară și concentrată în sud, deci în nord nu există trafic care să justifice investiția.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Explicația completă are nevoie de două componente: un obstacol natural, care ridică costul construcției, și lipsa cererii, care face investiția nerentabilă. Numai relieful, singur, se punctează parțial.

    Compară cu ce se întâmplă în locul căilor ferate: transportul se face pe mare, între porturile de pe fiorduri, și cu avionul spre localitățile izolate din nord — dovadă că problema este costul terestru, nu lipsa nevoii de a circula.