Simulare 2023 la Geografie, rezolvat pas cu pas

Folosește harta politică a Europei de la paginile 1-2. Statele sunt marcate cu litere, iar orașele-capitală cu numere.

1. A.1

   Precizați numele statului marcat, pe hartă, cu litera J.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Spania

   Litera J acoperă cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, cu ieșire atât la Oceanul Atlantic, cât și la Marea Mediterană. Este Spania, statul care ocupă tot ce nu este Portugalia din peninsulă.

   Reperul care exclude Portugalia: aceasta este fâșia îngustă de pe latura vestică, iar capitala ei apare separat pe hartă, cu numărul 3, pe coasta atlantică.

2. A.2

   Precizați numele orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: București

   Numărul 10 este capitala din Câmpia Română, la sud-est de arcul carpatic și la circa 60 km de Dunăre. Este Bucureștiul, singura capitală marcată între Carpați și fluviu.

3. B.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 15 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Kiev

   Numărul 15 este capitala din interiorul Câmpiei Europei de Est, pe fluviul Nipru, care o taie în două. Este Kiev, capitala Ucrainei — cel mai întins stat aflat integral în Europa.

   Departajarea de Moscova, marcată mai la nord-est cu numărul 7: Kievul este mult mai aproape de Marea Neagră și de granița României, iar Moscova este cea mai continentală capitală a Europei.

4. B.2

   Statul marcat, pe hartă, cu litera A se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Danemarca

   Litera A marchează statul nordic format din peninsula Iutlanda și un arhipelag, între Marea Nordului și Marea Baltică. Este Danemarca, singurul stat nordic care se învecinează pe uscat cu Germania.

   Poziția lui explică o particularitate: controlează strâmtorile daneze, singura ieșire a Mării Baltice spre ocean, motiv pentru care a fost mereu un nod comercial important.

5. B.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este capitala statului numit ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Portugalia

   Numărul 3 este capitala din extremitatea sud-vestică a Europei, pe coasta atlantică, la vărsarea râului Tejo. Este Lisabona, deci statul cerut este Portugalia.

6. C.1

   Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește:

   2p
   • a. Copenhaga
   • b. Helsinki
   • c. Oslo
   • d. Stockholm
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. Oslo

   Numărul 5 este capitala din sudul Peninsulei Scandinave, pe latura vestică, la capătul unui fiord lung. Este Oslo, capitala Norvegiei.

   • Cele patru capitale nordice, pentru departajare: Oslo — la capătul unui fiord, pe latura vestică; Stockholm — pe coasta baltică, pe un arhipelag; Helsinki — pe Golful Finic, mai la est; Copenhaga — la strâmtorile daneze, mult mai la sud.
7. C.2

   Cel mai mare port fluvial după traficul de mărfuri, Duisburg, se află în statul al cărui oraș-capitală este marcat, pe hartă, cu numărul:

   2p
   • a. 6
   • b. 7
   • c. 8
   • d. 9
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: c. 8

   Duisburg se află la confluența râului Ruhr cu Rinul, în Germania, la ieșirea bazinului industrial al Ruhrului spre fluviu. Pe hartă, capitala Germaniei este marcată cu 8.

   Itemul se rezolvă în doi pași: în ce stat este portul, apoi ce număr are capitala acelui stat. Dacă nu știi orașul, poziția lui pe Rin restrânge oricum răspunsul la statele traversate de fluviu.

8. C.3

   Munții Alpi se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. D
   • b. F
   • c. G
   • d. I
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. I

   Litera I marchează statul mic și compact din centrul Alpilor, între Franța, Germania, Austria și Italia: Elveția. Alpii îi ocupă circa 60% din teritoriu.

   • De ce nu celelalte: D este un stat mic de la Marea Nordului, fără munți înalți; F este în Peninsula Balcanică, unde lanțul este cel Dinaric; G este Polonia, mărginită la sud de Carpați și Sudeți.
9. C.4

   Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește:

   2p
   • a. Belarus
   • b. Estonia
   • c. Letonia
   • d. Lituania
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Estonia

   Litera H marchează statul baltic cel mai nordic, despărțit de Finlanda doar prin Golful Finic. Este Estonia, cu capitala la Tallinn.

   • Ordinea de la nord la sud: Estonia, Letonia, Lituania. Belarus, a patra variantă, nu este stat baltic și nu are ieșire la mare — se elimină imediat prin poziție.
10. C.5

    Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 este străbătut de fluviul:

    2p
    • a. Dunărea
    • b. Elba
    • c. Sena
    • d. Tamisa
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: d. Tamisa

    Numărul 12 este capitala din sud-estul insulei mari din nord-vestul Europei, adică Londra, port fluvial-maritim pe Tamisa, aproape de vărsarea ei în Marea Nordului.

    Celelalte variante se elimină prin geografie: Dunărea nu atinge insulele britanice, Elba se varsă în Marea Nordului dar traversează Germania, iar Sena străbate Parisul.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului marcat, pe hartă, cu litera C.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri climatice între Grecia (B) și Irlanda (C), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Statele marcate sunt Grecia (B) și Irlanda (C). Enunțul insistă explicit pe formularea comparativă: fiecare frază trebuie să pună față în față aceeași trăsătură la ambele state, nu să le descrie pe rând.

    1. Tipul de climă: în Grecia clima este mediteraneeană, cu nuanțe subtropicale în sud, în timp ce în Irlanda este temperat-oceanică, sub influența directă a Atlanticului.
    2. Regimul precipitațiilor: în Grecia precipitațiile sunt de 400–700 mm și cad aproape numai în semestrul rece, vara fiind secetoasă, în timp ce în Irlanda depășesc 1 000 mm în vest și sunt repartizate uniform în tot anul, fără lună secetoasă.
    3. Temperatura medie a lunii iulie: în Grecia depășește 26 °C, atingând 28 °C în sud, în timp ce în Irlanda se menține în jur de 15–16 °C.
12. E.1

    Pentru statul marcat, pe hartă, cu litera E, precizați numele a două unități de relief.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Câmpia Panonică și Munții Bakony

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Statul marcat cu litera E este Ungaria, suprafața din interiorul bazinului panonic, la vest de România. Este statul european cu cel mai plat relief: peste 80% din teritoriu este câmpie.

    • Alte unități acceptate: Podișul Transdanubian, la vest de Dunăre, și Munții Matra, cel mai înalt masiv al țării (Kékes, 1 014 m).
    • De evitat: Carpații și Alpii. Ungaria este înconjurată de ele, dar nu are pe teritoriul propriu nici munți carpatici, nici alpini.
13. E.2

    Pentru statul marcat, pe hartă, cu litera E, precizați numele a două orașe.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Budapesta și Debrețin

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Budapesta este capitala Ungariei, formată prin unirea Budei, pe dealurile de la vest de Dunăre, cu Pesta, în câmpia de la est; Debrețin este al doilea oraș al țării, în estul câmpiei, aproape de granița cu România.

    • Alte orașe acceptate: Szeged, pe Tisa; Miskolc, în nord; Pécs, în sud; Győr, spre granița austriacă.
    • De evitat: Bratislava și Viena — orașe de pe Dunăre, dar din state vecine. Un exemplu greșit costă un punct din cele două.

Folosește harta României de la paginile 2-3. Unitățile de relief sunt marcate cu litere, orașele cu numere de la 1 la 6, iar râurile cu numere de la 7 la 12.

1. A.1

   Precizați numele orașului marcat, pe hartă, cu numărul 5.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Tulcea

   Numărul 5 este orașul de la intrarea în Delta Dunării, exact acolo unde fluviul se desface în brațe. Este portul de la care pleacă navigația spre deltă și reședința județului Tulcea.

   Confuzia obișnuită este cu Galați și Brăila, celelalte porturi de pe Dunărea maritimă. Diferența este poziția față de bifurcare: acelea sunt în amonte, pe fluviul încă unitar.

2. A.2

   Precizați numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 11.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Buzău

   Săgeata 11 indică râul care izvorăște din Carpații Curburii, traversează Subcarpații de Curbură și Câmpia Română de la nord-vest spre sud-est și se varsă în Siret.

3. B.1

   Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Chilia

   Săgeata 12 indică brațul cel mai nordic al deltei, cel care formează granița cu Ucraina. Este Chilia, brațul cel mai lung, cu circa 120 km, și cel cu debitul cel mai mare — puțin peste jumătate din apele fluviului.

   Braț	Poziție	De reținut
   Chilia	nordic	cel mai lung, cu debitul cel mai mare; graniță cu Ucraina
   Sulina	median	cel mai scurt, rectificat, singurul navigabil pentru nave maritime
   Sfântu Gheorghe	sudic	cel mai vechi și cel mai meandrat

4. B.2

   Gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: F

   Litera F marchează unitatea din centrul țării, în interiorul arcului carpatic: Depresiunea Transilvaniei. Este singura regiune a României din care se exploatează gaz metan, acumulat în structurile de tip dom din depozitele sedimentare groase de aici.

5. B.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește ...

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Arad

   Numărul 3 este orașul din vestul extrem al țării, în Câmpia de Vest, pe Mureș, la circa 15 km de granița cu Ungaria. Este Aradul, reședința județului cu același nume.

   Reperul care îl separă de Timișoara, celălalt oraș mare din vest: Aradul este mai la nord și este pe Mureș, în timp ce Timișoara este pe Bega, mai la sud.

6. C.1

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este străbătut de râul numit:

   2p
   • a. Mureș
   • b. Olt
   • c. Târnava Mare
   • d. Trotuș
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: b. Olt

   Numărul 6 este orașul din interiorul arcului carpatic, în zona depresiunilor din sud-estul Transilvaniei — singura parte a hărții pe care o străbate Oltul în cursul lui superior, înainte de a intra în defileu.

   • De ce nu celelalte: Mureșul curge mai la nord-vest, prin centrul Transilvaniei; Târnava Mare drenează Podișul Târnavelor, tot mai la nord-vest; Trotușul este dincolo de munte, în Moldova.
7. C.2

   Minereuri neferoase complexe există în subsolul unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. B
   • c. E
   • d. H
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. H

   Litera H marchează grupa nordică a Carpaților Orientali, unde vulcanismul neogen a adus la suprafață minereuri neferoase complexe — cupru, plumb, zinc — însoțite de aur și argint. Zona clasică de exploatare este bazinul Baia Mare, la poalele Munților Gutâi.

8. C.3

   Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește:

   2p
   • a. Pitești
   • b. Ploiești
   • c. Slatina
   • d. Târgoviște
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: d. Târgoviște

   Numărul 4 este orașul de la contactul dintre Subcarpații Getici și Câmpia Română, pe Ialomița, la ieșirea râului din dealuri. Este Târgoviște, prima capitală a Țării Românești și reședința județului Dâmbovița.

   • Departajarea celorlalte trei: Pitești este mai la vest, pe Argeș; Ploiești mai la est, în centrul zonei petroliere; Slatina mult mai la sud-vest, pe Olt.
9. C.4

   Influențe climatice oceanice pătrund în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

   2p
   • a. A
   • b. B
   • c. C
   • d. D
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: a. A

   Litera A marchează o unitate din vestul țării, deschisă spre Câmpia Panonică. Neexistând nicio barieră montană spre vest, vânturile de vest aduc aici aer umed dinspre Atlantic — de aceea influențele oceanice se resimt tocmai în această parte a hărții.

   Efectele concrete: precipitații mai bogate decât media țării (600–700 mm), ierni mai blânde, cu dezghețuri frecvente, și amplitudine termică mai mică decât în est.

10. C.5

    Cel mai mare oraș, ca număr de locuitori, pe care îl străbate râul marcat, pe hartă, cu numărul 9 se numește:

    2p
    • a. Alexandria
    • b. București
    • c. Giurgiu
    • d. Pitești
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: b. București

    Săgeata 9 indică Dâmbovița, râul care coboară din Munții Făgăraș, traversează Subcarpații și Câmpia Română și trece prin București, unde este canalizat pe tot traseul urban.

    Cerința spune „cel mai mare oraș”, deci chiar dacă râul mai atinge alte localități, răspunsul este Capitala — cu diferență de un ordin de mărime față de oricare altă variantă.

11. D

    Prezentați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu litera C și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera G.

    6p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Trei deosebiri între relieful Câmpiei Olteniei (C) și relieful Munților Banatului (G), formulate comparativ.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea C este Câmpia Olteniei, iar G sunt Munții Banatului. Fiind o pereche câmpie–munte, cele mai sigure deosebiri sunt altitudinea, modul de formare și rocile, formulate comparativ.

    1. Altitudinea: în unitatea C altitudinile rămân sub 200 m, cu valori frecvente de 50–150 m, în timp ce în unitatea G depășesc 1 400 m (Vârful Semenic, 1 447 m).
    2. Modul de formare: unitatea C s-a format prin sedimentare, din depunerile Dunării și ale afluenților ei, în timp ce unitatea G s-a format prin înălțarea și cutarea scoarței, pe un fundament cristalin mult mai vechi.
    3. Tipurile de roci: în unitatea C predomină pietrișurile, nisipurile și loessul, depuse orizontal, în timp ce în unitatea G predomină șisturile cristaline, granitele și calcarele.
12. E.1

    Explicați lipsa hidrocentralelor în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Podișul Dobrogei de Sud este o unitate joasă, cu altitudini de circa 100–200 m, deci râurile nu au diferența de nivel necesară pentru a acționa turbinele; în plus, este cea mai secetoasă regiune a țării, cu sub 400 mm de precipitații anual, iar substratul de calcare acoperit de loess absoarbe apa, așa că rețeaua hidrografică de suprafață este foarte rară și cu debite mici, care seacă vara. Fără cădere și fără volum de apă, o hidrocentrală nu poate produce energie.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea D este Podișul Dobrogei de Sud. O hidrocentrală are nevoie de două condiții simultan: o diferență de nivel și un debit constant. Explicația completă trebuie să arate că aici lipsesc ambele.

    Comparația întărește răspunsul: hidrocentralele mari ale României sunt pe Bistrița, pe Argeș, pe Olt și pe Dunăre la Porțile de Fier — fiecare într-un loc cu fie o cădere mare, fie un debit mare.

13. E.2

    Prezentați o premisă naturală care favorizează cultivarea cerealelor în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera B.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Solurile: în Câmpia Moldovei s-au format cernoziomuri și soluri cenușii, bogate în humus, sub vegetația de silvostepă și pe un substrat de loess și argile. Acestea rețin bine apa și au o fertilitate naturală ridicată, iar relieful jos și larg vălurit permite lucrarea mecanizată a terenului pe suprafețe mari — condiții care fac posibilă cultivarea grâului și a porumbului fără amenajări speciale.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Unitatea B este Câmpia Moldovei (a Jijiei). Cerința cere o premisă naturală prezentată: nu este suficient să spui „soluri fertile”, trebuie să arăți de ce sunt fertile și cum ajută ele cultura cerealelor.

    • Alte premise acceptate, dezvoltate: clima — veri calde, cu medii de peste 21 °C în iulie, care asigură căldura necesară maturizării cerealelor; relieful — altitudini sub 200 m și pante mici, care permit mecanizarea; substratul de loess, ușor de lucrat.
    • Nuanța corectă: precipitațiile reduse sunt un dezavantaj aici, nu o premisă favorabilă — de aceea recoltele depind de irigații în anii secetoși. Nu o folosi ca argument.

Folosește reprezentarea grafică privind lungimea țărmului câtorva state europene de la pagina 3 și tabelul cu mărfuri transportate în România de la pagina 4.

1. A.1

   Precizați numele a două state insulare care au lungimea țărmului sub 1.700 km.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Cipru și Irlanda

   Cerința are două filtre care se aplică pe rând: mai întâi statele insulare din grafic, apoi, dintre acestea, cele cu țărmul sub pragul dat. Rămân Cipru și Irlanda.

   Reține și de ce Irlanda are țărmul relativ scurt pentru o insulă: conturul ei este puțin crestat, fără fiorduri sau arhipelaguri, spre deosebire de Norvegia sau Grecia, unde fiecare golf adaugă kilometri.

2. A.2 - stat

   Precizați numele statului din Europa Centrală cu cea mai mare lungime a țărmului.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Germania

   Dintre statele Europei Centrale, majoritatea nu au deloc ieșire la mare. Singurul cu țărm întins este Germania, care atinge două mări: Marea Nordului și Marea Baltică.

   Polonia are și ea litoral baltic, dar mai puțin crestat și mai scurt; Cehia, Slovacia, Ungaria și Austria sunt state continentale, deci nu pot intra în comparație.

3. A.2 - valoare

   Precizați valoarea lungimii țărmului acestui stat, în km.

   1p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 3 600 – 3 700 km

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se proiectează capătul barei pe axa valorilor. Baremul acceptă un interval, între 3 600 și 3 700 km, pentru că valoarea exactă nu se poate citi de pe grafic. Scrie și unitatea de măsură.

4. B.1

   Calculați cu cât este mai mare lungimea țărmului din Italia față de lungimea țărmului din Portugalia.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Aproximativ 7 800 – 8 000 km

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Se citesc cele două bare și se scade valoarea Portugaliei din cea a Italiei. Rezultatul acceptat este între 7 800 și 8 000 km.

   Diferența are o explicație geografică pe care merită să o știi: Italia este o peninsulă lungă, cu două insule mari și un contur foarte crestat, în timp ce Portugalia are o coastă atlantică aproape rectilinie.

5. B.2

   Precizați numele unei mări la care are țărm Germania.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Marea Nordului

   Germania are ieșire la două mări, despărțite de peninsula Iutlanda: Marea Nordului în nord-vest și Marea Baltică în nord-est. Baremul acceptă oricare dintre ele.

   Cele două sunt legate între ele de Canalul Kiel, tăiat prin nordul Germaniei tocmai ca navele să nu mai ocolească Danemarca — un detaliu util la itemii despre transporturi.

6. B.3

   Precizați numele mării la care are țărm Croația.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Marea Adriatică

   Croația se desfășoară de-a lungul litoralului estic al Mării Adriatice, cu peste o mie de insule în fața coastei — motiv pentru care are unul dintre cele mai lungi țărmuri raportate la suprafață din Europa.

   Baremul acceptă și „Marea Mediterană”, pentru că Adriatica este o mare marginală a acesteia. Răspunsul precis rămâne însă Adriatica.

7. C.1

   Pentru Serbia, precizați numele a trei state vecine.

   3p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Ungaria, România și Bulgaria

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Serbia are cei mai mulți vecini dintre statele balcanice și nicio ieșire la mare. Fiecare nume corect valorează un punct, deci scrie trei de care ești sigur.

   • Toți vecinii, grupați pe direcții: la nord — Ungaria; la est — România, apoi Bulgaria; la sud — Macedonia de Nord și Albania; la vest — Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Croația.
8. C.2

   Pentru Serbia, precizați numele a două unități de relief.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns model: Câmpia Panonică și Munții Dinarici

   Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

   Relieful Serbiei are două părți clar diferite: nordul, ocupat de Câmpia Panonică (regiunea Voivodina), la nord de Dunăre și Sava, și restul teritoriului, muntos și colinar, cu Munții Dinarici în vest.

   Alte unități acceptate: Munții Balcani, în est, spre granița bulgară, și Podișul Serbiei, în centru. Dunărea și Sava sunt granița naturală dintre câmpie și munte.

9. C.3

   Pentru Serbia, precizați numele a două cursuri de apă.

   2p
   Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

   Răspuns: Dunărea și Sava

   Dunărea traversează nordul statului și primește chiar la Belgrad apele Savei. Ambele sunt navigabile și sunt principalele căi de transport ale unui stat fără ieșire la mare.

   Alte cursuri acceptate: Morava, cel mai important râu interior, Tisa, care vine din Ungaria, și Drina, la granița cu Bosnia și Herțegovina.

10. C.4

    Pentru Serbia, precizați numele unei hidrocentrale construite în colaborare cu România.

    1p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: Porțile de Fier I

    În defileul Dunării, unde fluviul are debit mare și o cădere naturală, România și Serbia au construit împreună sistemul hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, cu două trepte: Porțile de Fier I, cea mare, în amonte, și Porțile de Fier II, în aval. Baremul acceptă oricare dintre ele.

11. C.5

    Pentru Serbia, precizați numele a două orașe.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: Belgrad și Novi Sad

    Belgradul este capitala, la confluența Savei cu Dunărea, iar Novi Sad este al doilea oraș al țării, în Voivodina, tot pe Dunăre.

    Alte orașe acceptate: Niș, în sudul țării, pe valea Moravei, Kragujevac și Subotica, aproape de granița cu Ungaria.

12. D.1

    Calculați cu cât a scăzut cantitatea de mărfuri transportate pe căile rutiere în anul 2021 față de anul 1990.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 1 627 milioane de tone

    Se lucrează pe rândul transportului rutier și se scade valoarea din anul recent din valoarea din anul de referință. Rezultatul este 1 627 milioane de tone.

13. D.2

    Calculați cu cât a fost mai mare cantitatea de mărfuri transportate pe căi rutiere decât cea transportată pe căi feroviare în anul 2021.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns: 250 milioane de tone

    Aici se compară două moduri de transport în același an, deci se lucrează pe coloana anului 2021: cantitatea transportată rutier minus cea transportată feroviar dă 250 milioane de tone.

14. D.3

    Prezentați o consecință a faptului că transporturile rutiere sunt mult mai utilizate pentru transportul mărfurilor în comparație cu transporturile feroviare.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Creșterea poluării și aglomerarea rețelei de drumuri: un camion consumă mai mult combustibil și emite mai mult dioxid de carbon și oxizi de azot pentru fiecare tonă transportată pe un kilometru decât un tren, iar mutarea mărfurilor pe șosea înseamnă mii de vehicule grele în plus pe aceleași drumuri. Rezultatul este aer mai poluat în localitățile traversate, degradarea rapidă a carosabilului și un risc de accidente mai mare.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cerința cere o consecință prezentată. „Poluare” sau „ambuteiaje” sunt doar cuvinte-cheie; punctajul întreg cere să arăți mecanismul — de ce anume transportul rutier produce acel efect.

    • Alte consecințe acceptate, dezvoltate: costuri mai mari pentru mărfurile grele pe distanțe lungi, unde trenul este mai eficient; uzura accelerată a drumurilor, care cere investiții de întreținere; degradarea căii ferate, care intră într-un cerc vicios — mai puțină marfă, mai puține investiții, servicii încă mai slabe.
    • Nuanța corectă: transportul rutier are și un avantaj real, livrarea „din poartă în poartă”, fără transbordări. O consecință bine prezentată poate porni chiar de la el.
15. E.1

    Prezentați un avantaj economic al faptului că România este o țară carpatică.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Potențialul hidroenergetic: în Carpați râurile au pante mari și debite alimentate de precipitațiile bogate din munte, iar văile înguste permit construirea de baraje cu lacuri de acumulare. Pe această bază s-au amenajat hidrocentralele de pe Bistrița, Argeș, Lotru și Olt, care produc electricitate din resursă proprie, regenerabilă, și reglează totodată debitele pentru perioadele de secetă.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Cerința cere un avantaj economic prezentat. Nu este suficient să spui „avem munți cu resurse”: trebuie arătat ce resursă, de ce există ea acolo și ce activitate economică susține.

    • Alte avantaje acceptate, dezvoltate: pădurile de conifere și fag, care susțin industria lemnului și a mobilei; resursele de subsol legate de vulcanism și de rocile carpatice (minereuri, sare, roci de construcție); turismul montan, de la stațiunile de schi la parcurile naționale; apele minerale, cele mai bogate din Europa, care susțin turismul balnear; pășunile alpine, baza păstoritului.
    • Nuanța care arată stăpânirea temei: Carpații ocupă circa 28% din teritoriul României și, împreună cu dealurile și câmpiile, dau proporția aproximativ egală a celor trei trepte de relief — motiv pentru care țara are simultan resurse montane și terenuri agricole întinse.
16. E.2

    Prezentați un factor care determină procesul de îmbătrânire demografică a populației Europei în ultimele decenii.

    2p
    Vezi rezolvareaAscunde rezolvarea

    Răspuns model: Scăderea natalității: în ultimele decenii familiile europene au tot mai puțini copii, pentru că vârsta la prima naștere a crescut, femeile participă masiv pe piața muncii, iar costul creșterii unui copil în mediul urban este ridicat. Generațiile tinere care intră în populație sunt astfel mai mici decât cele care înaintează în vârstă, deci baza piramidei vârstelor se îngustează, iar ponderea vârstnicilor crește chiar și fără ca numărul lor să se schimbe.

    Baremul acceptă și alte formulări corecte — acesta este un model, nu singurul răspuns valid.

    Îmbătrânirea demografică are întotdeauna două cauze care lucrează împreună: mai puțini copii la bază și mai mulți vârstnici la vârf. Cerința îți cere un factor, dar unul prezentat până la efectul lui asupra structurii populației.

    • Al doilea factor, la fel de valabil: creșterea speranței de viață. Progresul medical, alimentația mai bună și condițiile de locuire au adus speranța de viață în Europa la peste 78 de ani, deci oamenii trăiesc mult mai mult după vârsta de pensionare.
    • Pentru statele din est, un al treilea: emigrarea populației tinere, care scoate din țară exact grupa de vârstă fertilă și accelerează procesul.