GeografieBAC
Proba E.d · Geografie · 90 de puncte pentru notă~10 min

Materia de la BAC Geografie

Tot ce intră în programă, cât valorează fiecare parte și în ce ordine merită învățate — cu un plan pe șase etape care duce de la „nu știu de unde să încep” la simulări complete.

Structura probei: trei subiecte, 90 de puncte

Geografia este proba E.d, proba la alegere a profilului. Durează trei ore și are trei subiecte, fiecare de 30 de puncte. La cele 90 de puncte obținute se adaugă 10 puncte din oficiu, deci punctajul maxim este 100, adică nota 10.

SubiectPunctajCe se cere
Subiectul I — Europa30 de puncteHarta Europei: 15 capitale (1–15) și 10 state (16–25). Identificare plus asocieri cu relieful, clima, hidrografia și resursele. Include itemi de tip grilă.
Subiectul II — România30 de puncteHarta României: 6 orașe, 6 râuri, 8 unități sau subunități de relief. La punctul D, o comparație între două unități de relief.
Subiectul III — UE și analiză30 de puncteAnaliză de grafice și tabele (climograme, date statistice), caracterizarea completă a unui stat european și elemente despre Uniunea Europeană.
Cele trei subiecte, punctajul și ce cere fiecare.

Verifică-te

Câte puncte se acordă din oficiu la proba de Geografie?

  • Niciun punct
  • 10 puncte
  • 20 de puncte
Vezi răspunsul

10 puncte — Cele trei subiecte valorează 90 de puncte, la care se adaugă 10 din oficiu. Un punctaj de 90 pe subiecte înseamnă nota 10.

Ce intră în programă

Programa acoperă geografia Europei, a României și a Uniunii Europene — practic manualul de clasa a XII-a. Împărțită pe teme, arată așa:

  • Europa și România — elemente fizice: poziția geografică, relieful (unități majore, mod de formare), clima și factorii genetici, hidrografia, vegetația, fauna și solurile.
  • Europa și România — elemente umane: harta politică, populația (densitate, bilanț natural și migratoriu, structură), sistemul de orașe, activitățile economice, transporturile.
  • România ca parte a Europei: vecinii, poziția în UE, regiunile de dezvoltare, unitățile administrative.
  • Uniunea Europeană: etapele construcției europene, valurile de extindere, statele membre, România în UE.

Verifică-te

Care dintre aceste teme NU intră în programa de BAC la Geografie?

  • Hidrografia României
  • Geografia fizică a Asiei
  • Uniunea Europeană și extinderea ei
Vezi răspunsul

Geografia fizică a Asiei — Programa se limitează la Europa, România și Uniunea Europeană. Continentele extraeuropene se studiază în clasele anterioare, dar nu apar la această probă.

În ce ordine înveți, și de ce în ordinea asta

Ordinea din manual nu este ordinea optimă de învățat. Manualul tratează Europa înainte de România, dar harta României este mai grea și are nevoie de mai multe reluări — deci merită începută mai devreme. Iar orice strat de detaliu (subunități de relief, lacuri, pasuri) are nevoie de un cadru pe care să se așeze.

  1. Județele înainte de orice — nu apar marcate la examen, dar sunt sistemul de coordonate pentru tot restul.
  2. Relieful înainte de climă — clima României se explică prin relief; în ordinea inversă trebuie memorată.
  3. Statele și capitalele împreună — cerințele le leagă întotdeauna, deci învățarea separată e muncă dublă.
  4. Formulele la final — sunt puține și se învață într-o săptămână. Făcute prea devreme, se uită.
  5. Simulările în paralel, din a doua jumătate — nu la sfârșit. O simulare dată la jumătatea pregătirii îți arată unde să investești restul timpului.

Verifică-te

De ce merită învățat relieful înainte de climă?

  • Pentru că relieful are mai multe puncte la examen
  • Pentru că clima României se explică prin relief, deci devine logică în loc de memorare
  • Pentru că apar în această ordine în manual
Vezi răspunsul

Pentru că clima României se explică prin relief, deci devine logică în loc de memorare — Etajarea climatică, influențele și distribuția precipitațiilor se deduc din altitudine și din orientarea culmilor. Învățate în ordine inversă, aceleași informații trebuie ținute minte pe de rost.

Planul pe șase etape

Aproximativ nouă săptămâni la trei-patru ore pe săptămână, plus ultimele patru săptămâni de simulări care se suprapun cu etapa precedentă. Dacă ai mai puțin timp, comprimă etapele 3 și 4 — nu etapa 2.

Fiecare etapă are, mai jos în pagină, materialele care îi corespund: sinteza teoretică, ghidul de referință și hărțile pe care exersezi.

Verifică-te

Cărei etape merită să îi dedici cel mai mult timp?

  • Uniunii Europene
  • Reliefului și hidrografiei României
  • Formulelor de la Subiectul III
Vezi răspunsul

Reliefului și hidrografiei României — Este partea cea mai grea, cea care are nevoie de cele mai multe reluări și cea care alimentează majoritatea cerințelor de la Subiectul al II-lea.

Acum exersează

Citit nu e același lucru cu știut. Verifică-te pe harta mută, în formatul de la examen.

Planul complet, cu materialele fiecărei etape

Fiecare etapă are teoria, referința și hărțile de care are nevoie. Nu trebuie să le parcurgi în ordinea exactă din interiorul unei etape — dar merită să respecți ordinea etapelor.

  1. 1. Orientarea: ce se cere, de fapt

    1 săptămână

    Să știi structura probei și să ai conturul României în cap. Fără asta, restul nu are unde să se așeze.

  2. 2. România: relieful și apele

    3 săptămâni

    Partea cea mai grea și cea mai bine punctată a Subiectului al II-lea. Merită cel mai mult timp din tot planul.

  3. 3. România: clima, populația, orașele

    2 săptămâni

    Straturile care se suprapun pe harta deja învățată și care alimentează cerințele de la Subiectul al III-lea.

  4. 4. Europa și Uniunea Europeană

    2 săptămâni

    Subiectul I integral, plus caracterizarea de stat de la Subiectul al III-lea.

  5. 5. Subiectul III: calcule, grafice, tabele

    1 săptămână

    Puține formule, aplicate mereu la fel. Este partea probei cu cel mai bun raport între efort și punctaj.

  6. 6. Simulări, până la nota pe care o vrei

    continuu, în ultimele 4 săptămâni

    Nu mai înveți lucruri noi. Aplici ce știi în condiții de examen și repari doar ce cade.